Art. 12.- Recrutarea şi formarea profesională iniţială în vederea ocupării
funcţiei de magistrat se realizează prin Institutul Naţional al
Magistraturii.
Art. 13.- (1)Admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii se face cu
respectarea principiilor transparenţei şi egalităţii, exclusiv pe bază de
concurs.
(2)La concursul pentru admiterea la Institutul Naţional al
Magistraturii se poate înscrie persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele
condiţii:
a)are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate
deplină de exerciţiu;
b)este licenţiată în drept;
c)nu are antecedente penale, nu are cazier fiscal şi se bucură de
o bună reputaţie;
d)cunoaşte limba română;
e)este aptă, din punct de vedere medical, pentru exercitarea
funcţiei. Comisia medicală se numeşte prin ordin comun al ministrului justiţiei
şi al ministrului sănătăţii.
Art. 14.- (1)Concursul de admitere se organizează anual la data şi locul
stabilite de Institutul Naţional al Magistraturii, cu aprobarea Consiliului
Superior al Magistraturii. Data, locul, modul de desfăşurare a concursului de
admitere şi numărul de locuri scoase la concurs se aduc la cunoştinţă printr-un
comunicat de presă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a
III-a, pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a
Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 90 de zile înainte de data
stabilită pentru concurs.
(2)Consiliul Superior al Magistraturii stabileşte în fiecare an
numărul de cursanţi, în funcţie de posturile de judecători şi procurori vacante,
precum şi de cele care vor fi înfiinţate.
(3)Comisia de admitere, comisia de elaborare a subiectelor şi
comisia de soluţionare a contestaţiilor sunt numite prin hotărâre a Consiliului
Superior al Magistraturii. Verificarea dosarelor candidaţilor şi îndeplinirea
condiţiilor prevăzute la art. 13 alin. (2) se realizează de comisia de
admitere.
(4)Rezultatele concursului se afişează la sediul Institutului
Naţional al Magistraturii şi se aduc la cunoştinţă publică pe pagina de Internet
a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al
Magistraturii.
(5)Candidaţii nemulţumiţi de rezultatele concursului pot formula
contestaţii în termen de 3 zile de la afişare la comisia de soluţionare a
contestaţiilor. Aceasta le va soluţiona în termen de 3 zile. Decizia comisiei de
soluţionare a contestaţiilor este irevocabilă, dispoziţiile alin. (4) fiind
aplicabile în mod corespunzător.
Art. 15.- (1)Cursanţii Institutului Naţional al Magistraturii au calitatea
de auditori de justiţie.
(2)Formarea profesională iniţială în cadrul Institutului Naţional
al Magistraturii constă în pregătirea teoretică şi practică a auditorilor de
justiţie pentru a deveni judecători sau procurori.
(3)Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de
justiţie este de 2 ani. După primul an de cursuri, auditorii de justiţie
optează, în ordinea mediilor şi în raport cu numărul posturilor, pentru funcţia
de judecător sau procuror.
(4)În perioada cursurilor, auditorii de justiţie efectuează
stagii de practică în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, asistă
la şedinţele de judecată şi la activitatea de urmărire penală, pentru a cunoaşte
în mod direct activităţile pe care le desfăşoară magistraţii şi personalul
auxiliar de specialitate.
(5)Programul de formare profesională a auditorilor de justiţie se
aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului
Naţional al Magistraturii.
Art. 16.- (1)Auditorii de justiţie beneficiază de o indemnizaţie lunară
corespunzătoare funcţiei de magistrat stagiar, în raport cu vechimea pe care o
au ca auditori.
(2)Indemnizaţia auditorilor de justiţie prevăzută la alin. (1)
are natura şi regimul juridic al unui drept salarial şi se stabileşte pe baza
indemnizaţiei brute prevăzute de lege pentru magistraţii stagiari.
(3)Indemnizaţiile auditorilor de justiţie se plătesc din fondul
prevăzut în bugetul anual aprobat al Consiliului Superior al
Magistraturii.
(4)Perioada în care o persoană a avut calitatea de auditor de
justiţie, dacă a promovat examenul de absolvire a Institutului Naţional al
Magistraturii, constituie vechime în magistratură.
(5)Prevederile alin. (1)-(4) se aplică şi auditorilor de justiţie
proveniţi din alte ţări, pe baza înţelegerilor încheiate cu ministerele de
justiţie din ţările respective.
Art. 17.- (1)Abaterile disciplinare ale auditorilor de justiţie de la
îndatoririle ce le revin potrivit legii sau Regulamentului Institutului Naţional
al Magistraturii se sancţionează disciplinar.
(2)Sancţiunile disciplinare aplicabile auditorilor de justiţie
sunt:
a)avertismentul;
b)diminuarea indemnizaţiei cu până la 15% pe o perioadă de la o
lună la 3 luni sau proporţional cu numărul absenţelor nemotivate, dacă acestea
depăşesc 8 ore într-o lună;
c)exmatricularea din Institutul Naţional al
Magistraturii.
(3)Avertismentul se aplică, în scris, de directorul Institutului
Naţional al Magistraturii şi poate fi contestat la consiliul ştiinţific al
institutului.
(4)Sancţiunile prevăzute la alin. (2) lit. b) şi c) se aplică de
consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii.
(5)Hotărârile consiliului ştiinţific prevăzute la alin. (3)
şi
(4)pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ şi
fiscal competentă.
(6)În cazul exmatriculării din Institutul Naţional al
Magistraturii, cel sancţionat este obligat să restituie indemnizaţia şi
cheltuielile de şcolarizare.
(7)Procedura de constatare a abaterilor şi de aplicare a
sancţiunilor disciplinare se stabileşte prin Regulamentul Institutului Naţional
al Magistraturii.
Art. 18.- (1)După încheierea cursurilor în cadrul Institutului Naţional al
Magistraturii, auditorii de justiţie susţin un examen de absolvire, constând în
probe teoretice şi practice, prin care se verifică însuşirea cunoştinţelor
necesare exercitării funcţiei de judecător sau de procuror.
(2)Auditorii de justiţie care au promovat examenul prevăzut la
alin. (1) vor fi numiţi, potrivit legii, de regulă, în funcţiile pentru care au
optat după primul an de cursuri în cadrul Institutului Naţional al
Magistraturii.
(3)Auditorii de justiţie care nu promovează examenul de absolvire
se pot prezenta încă o dată pentru susţinerea acestuia la următoarea sesiune
organizată de Institutul Naţional al Magistraturii. În cazul în care auditorul
de justiţie nu se prezintă, în mod nejustificat, la examen sau nu promovează
examenul în a doua sesiune, el nu poate fi numit ca magistrat şi este obligat să
restituie indemnizaţia şi cheltuielile de şcolarizare.
Art. 19.- (1)Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii sunt
obligaţi să îndeplinească timp de 6 ani funcţia de judecător sau de
procuror.
(2)În cazul în care un magistrat absolvent al Institutului
Naţional al Magistraturii este eliberat din funcţie înainte de expirarea
perioadei de 6 ani, din iniţiativa sa ori din motive care îi sunt imputabile, el
este obligat să restituie indemnizaţia de auditor de justiţie şi cheltuielile de
şcolarizare efectuate cu formarea sa, proporţional cu timpul rămas până la
împlinirea termenului prevăzut la alin. (1).
CAPITOLUL
II
Magistraţii stagiari
Art. 20.- (1)Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari sunt numiţi în
funcţie de către Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza rezultatelor
obţinute la examenul de absolvire a Institutului Naţional al
Magistraturii.
(2)Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari pot fi numiţi în
funcţie numai la judecătorii sau, după caz, la parchetele de pe lângă
acestea.
Art. 21.- (1)Durata stagiului este de 3 ani.
(2)În perioada stagiului, judecătorii şi procurorii sunt obligaţi
să continue formarea profesională, sub coordonarea unui judecător sau procuror
anume desemnat de preşedintele judecătoriei sau, după caz, de prim-procurorul
parchetului de pe lângă această instanţă.
(3)Conducerea instanţelor şi a parchetelor este obligată să
asigure toate condiţiile pentru buna desfăşurare a stagiului.
Art. 22.- (1)Judecătorii stagiari au dreptul să facă parte din completul de
judecată numai alături de un judecător inamovibil.
(2)Procurorii stagiari au dreptul să pună concluzii în instanţă,
să efectueze şi să semneze acte procedurale, sub coordonarea unui procuror care
se bucură de stabilitate.
Art. 23.- (1)Judecătorul sau procurorul care răspunde de coordonarea
magistraţilor stagiari întocmeşte anual un referat de evaluare individuală
privind însuşirea cunoştinţelor practice specifice activităţii de judecător sau
de procuror.
(2)În vederea prezentării la examenul de capacitate, ultimul
referat de evaluare individuală cuprinde în mod obligatoriu avizul consultativ
al preşedintelui curţii de apel sau al procurorului general al parchetului de pe
lângă curtea de apel.
Art. 24.- (1)După încheierea perioadei de stagiu, magistraţii stagiari sunt
obligaţi să se prezinte la examenul de capacitate. În cazul în care magistratul
stagiar este respins la examenul de capacitate, el este obligat să se prezinte
la sesiunea următoare.
(2)Lipsa nejustificată de la examenul de capacitate sau
respingerea candidatului la două sesiuni atrage pierderea calităţii de judecător
stagiar sau de procuror stagiar.
(3)Persoana care, din motive justificate, nu s-a prezentat la
examenul de capacitate poate susţine acest examen dacă de la încheierea
stagiului până la data fixată pentru examen nu au trecut mai mult de 2 ani.
Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
(4)După trecerea termenului de 2 ani, persoanele prevăzute la
alin. (3) sunt obligate să efectueze din nou stagiul, potrivit
legii.
Art. 25.- (1)Examenul de capacitate al magistraţilor stagiari se
organizează anual de Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul
Institutului Naţional al Magistraturii.
(2)Data, locul şi modul de desfăşurare a examenului de capacitate
se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum şi pe pagina
de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului
Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 90 de zile înainte de data stabilită
pentru examenul de capacitate.
(3)Cererile de înscriere la examenul de capacitate, însoţite de
referatele de evaluare şi de celelalte acte necesare potrivit Regulamentului
privind examenul de capacitate al magistraţilor stagiari, se depun la Institutul
Naţional al Magistraturii în termen de 60 de zile de la publicarea datei
examenului.
Art. 26.- (1)Comisia pentru examenul de capacitate este alcătuită din
judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurori de la Parchetul
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, judecători de la curţile de
apel, procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel, cadre didactice
din învăţământul juridic universitar acreditat sau din Institutul Naţional al
Magistraturii, numiţi prin hotărâre a Consiliului Superior al
Magistraturii.
(2)Comisiile pentru examenul de capacitate sunt alcătuite, după
caz, din judecători, respectiv procurori, precum şi din cadre didactice din
învăţământul juridic universitar acreditat.
Art. 27.- (1)Examenul de capacitate constă în verificarea cunoştinţelor
teoretice şi practice prin probe scrise şi orale.
(2)Probele cu caracter teoretic au ca obiect fundamentele
constituţionale ale statului de drept, instituţiile de bază ale dreptului,
organizarea judiciară şi Codul deontologic al magistraţilor. La susţinerea
probelor orale participă cel puţin 3 membri ai comisiei prevăzute la art. 26
alin. (1).
(3)Probele cu caracter practic constau în soluţionarea de speţe
şi întocmirea de acte judiciare, distincte pentru judecători şi procurori, în
funcţie de specificul activităţii acestora.
Art. 28.- (1)Rezultatele examenului de capacitate se înscriu în tabelul de
clasificare a candidaţilor, care se afişează la sediul Institutului Naţional al
Magistraturii şi se aduc la cunoştinţă publică pe pagina de Internet a
Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al
Magistraturii.
(2)După întocmirea tabelului de clasificare a candidaţilor,
Consiliul Superior al Magistraturii validează examenul de capacitate, în prima
şedinţă care urmează afişării rezultatelor.
(3)Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau
în parte, examenul de capacitate în cazurile în care constată că nu au fost
respectate condiţiile prevăzute de lege sau de regulament privind organizarea
examenului sau că există dovada săvârşirii unor fraude.
Art. 29.- (1)După validarea examenului de capacitate, lista tuturor
posturilor vacante de la judecătorii şi parchetele de pe lângă aceste instanţe
se publică de îndată, separat pentru judecători şi procurori, în Monitorul
Oficial al României, Partea a III-a, şi se afişează la sediile instanţelor şi
parchetelor, prin grija Consiliului Superior al Magistraturii.
(2)Candidaţii declaraţi admişi la examenul de capacitate au
dreptul, în ordinea mediilor, să-şi aleagă posturile, în termen de 15 zile
libere de la publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea a
III-a. Judecătorii stagiari pot opta numai pentru posturi de judecător, iar
procurorii stagiari numai pentru posturi de procuror.
(3)Candidatului care nu şi-a exercitat dreptul de alegere a
postului în termenul prevăzut la alin. (2) i se propune, din oficiu, un post de
către Consiliul Superior al Magistraturii. Refuzul de a accepta propunerea este
considerat demisie.
(4)La medii egale are prioritate la alegerea postului, în
următoarea ordine, deţinătorul titlului de doctor în drept, cel care are o
vechime mai mare în magistratură ori magistratul care funcţionează la instanţa
sau parchetul pentru care a optat.
(5)Repartizarea pe posturi se afişează la sediul Consiliului
Superior al Magistraturii, al instanţelor şi al parchetelor, se comunică
persoanelor interesate şi se publică pe pagina de Internet a Consiliului
Superior al Magistraturii.
CAPITOLUL
III
Numirea magistraţilor
Art. 30.- (1)Judecătorii inamovibili şi procurorii care se bucură de
stabilitate sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea Consiliului
Superior al Magistraturii.
(2)Propunerile de numire se fac în cel mult 3 luni de la data
validării examenului de capacitate.
(3)În perioada dintre data validării examenului de capacitate şi
data intrării în vigoare a actului de numire de către Preşedintele României,
magistraţii în funcţie primesc salariul corespunzător funcţiei imediat
superioare celei de magistrat stagiar.
Art. 31.- (1)Pot fi numiţi în magistratură, pe bază de concurs, personalul
de specialitate juridică asimilat magistraţilor potrivit prezentei legi, precum
şi avocaţii, notarii, asistenţii judiciari, consilierii juridici, persoanele
care au îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului,
Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului
Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, cu o vechime în
specialitate de cel puţin 5 ani.
(2)În termen de cel mult 3 luni de la data validării concursului
prevăzut la alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui
României numirea în funcţia de judecător sau, după caz, de procuror a
candidaţilor admişi.
(3)După numirea în funcţia de magistrat, persoanele prevăzute la
alin. (1) sunt obligate să urmeze, pe o perioadă de 6 luni, un curs de formare
profesională în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii.
(4)Judecătorii Curţii Constituţionale care, la data numirii,
aveau funcţia de judecător sau de procuror au dreptul, la încetarea mandatului,
să revină la postul deţinut anterior.
(5)Profesorii universitari din învăţământul juridic superior
acreditat, precum şi persoanele care au îndeplinit funcţia de magistrat sau
magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cel puţin 5 ani de la
numire în condiţiile legii şi care şi-au încetat activitatea din motive
neimputabile pot fi numite în magistratură fără concurs.
Art. 32.- (1)Înainte de a începe să-şi exercite funcţia, judecătorii şi
procurorii depun următorul jurământ: "Jur să respect Constituţia şi legile
ţării, să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, să-mi
îndeplinesc atribuţiile cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire."
(2)Refuzul depunerii jurământului atrage, de drept, nulitatea
numirii în funcţie.
(3)Jurământul se depune în şedinţă solemnă, în faţa magistraţilor
instanţei sau, după caz, ai parchetului la care a fost numit magistratul, după
citirea actului de numire.
(4)Depunerea jurământului se consemnează într-un proces-verbal,
care se semnează de conducătorul instanţei sau, după caz, al parchetului şi de
doi dintre magistraţii prezenţi, precum şi de cel care a depus
jurământul.
(5)Depunerea jurământului nu este necesară în cazul transferului
sau al promovării judecătorului ori procurorului în altă funcţie în cadrul
corpului magistraţilor.
(6)Actele efectuate de magistrat înainte de depunerea
jurământului sunt nule.
CAPITOLUL
IV
Formarea profesională continuă şi
evaluarea periodică a magistraţilor
Art. 33.- (1)Formarea profesională continuă a magistraţilor constituie
garanţia independenţei şi imparţialităţii în exercitarea funcţiei.
(2)Formarea profesională continuă trebuie să ţină seama de
dinamica procesului legislativ şi constă, în principal, în cunoaşterea şi
aprofundarea legislaţiei interne, a documentelor europene şi internaţionale la
care România este parte, a jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti şi a Curţii
Constituţionale, a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a
Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, a dreptului comparat, a normelor
deontologice ale profesiei de magistrat, precum şi în abordarea
multidisciplinară a instituţiilor cu caracter de noutate.
Art. 34.- Responsabilitatea pentru formarea profesională continuă a
magistraţilor revine Institutului Naţional al Magistraturii, conducătorilor
instanţelor sau parchetelor la care aceştia îşi desfăşoară activitatea, precum
şi fiecărui magistrat, prin pregătire individuală.
Art. 35.- (1)Magistraţii participă, cel puţin o dată la 3 ani, la programe
de formare profesională continuă organizate de Institutul Naţional al
Magistraturii, de instituţii de învăţământ superior din ţară sau din străinătate
ori la alte forme de perfecţionare profesională.
(2)Consiliul Superior al Magistraturii aprobă anual, la
propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, programul de formare
profesională continuă a magistraţilor.
(3)Formarea profesională continuă a magistraţilor se realizează
ţinându-se seama de necesitatea specializării lor.
Art. 36.- (1)În cadrul fiecărei curţi de apel şi în cadrul fiecărui parchet
de pe lângă curtea de apel se organizează periodic activităţi de formare
profesională continuă, constând în consultări, dezbateri, seminarii, sesiuni sau
mese rotunde, cu participarea Institutului Naţional al Magistraturii. Tematica
acestora se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii.
(2)Preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul general
al parchetului de pe lângă curtea de apel desemnează magistraţii care răspund de
organizarea activităţii de formare profesională continuă a magistraţilor de la
curtea de apel şi instanţele din circumscripţia acesteia, respectiv de la
parchetul de pe lângă curtea de apel şi parchetele subordonate.
Art. 37.- (1)Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competenţă
profesională a magistraţilor, activitatea acestora este supusă anual unei
evaluări privind îndeplinirea cu celeritate a lucrărilor, practica de casare
sau, după caz, infirmările de soluţii, obligaţia de formare profesională
continuă, comportamentul în cadrul raporturilor de serviciu şi îndeplinirea
celorlalte îndatoriri profesionale prevăzute de lege.
(2)Evaluarea prevăzută la alin. (1) se face de comisii
constituite în circumscripţia curţii de apel, respectiv a parchetului de pe
lângă curtea de apel, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii,
separat pentru judecători şi procurori.
(3)Evaluarea judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
a procurorilor din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi
Parchetul Naţional Anticorupţie se face de comisii constituite prin hotărâre a
Consiliului Superior al Magistraturii.
(4)Criteriile de evaluare a activităţii profesionale a
magistraţilor sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta
lege.
(5)Regulamentul privind procedura de evaluare a activităţii
profesionale a magistraţilor se aprobă prin hotărâre a Consiliului Superior al
Magistraturii.
Art. 38.- (1)Prin raportul de evaluare a activităţii profesionale a
magistratului, întocmit de comisiile prevăzute la art. 37 alin. (2) sau (3), se
poate acorda unul dintre calificativele: foarte bine, bine, satisfăcător sau
nesatisfăcător.
(2)Judecătorii sau procurorii nemulţumiţi de calificativul
acordat pot face contestaţie la secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al
Magistraturii, în termen de 30 de zile de la comunicare.
(3)În soluţionarea contestaţiei, secţiile Consiliului Superior al
Magistraturii pot cere conducătorului instanţei sau parchetului ori comisiilor
prevăzute la art. 37 alin. (2) sau (3) orice informaţii pe care le consideră
necesare, iar citarea magistratului pentru a fi audiat este
obligatorie.
(4)Hotărârile secţiilor pot fi atacate la plenul Consiliului
Superior al Magistraturii. Hotărârile plenului Consiliului Superior al
Magistraturii, ca instanţă de judecată, sunt definitive şi
irevocabile.
Art. 39.- (1)Magistraţii care primesc calificativul nesatisfăcător sunt
obligaţi să urmeze pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni cursuri speciale
organizate de Institutul Naţional al Magistraturii.
(2)Magistraţii care primesc calificativul satisfăcător în urma a
două evaluări consecutive sunt obligaţi să urmeze pentru o perioadă cuprinsă
între 3 şi 6 luni cursuri speciale organizate de Institutul Naţional al
Magistraturii.
(3)Cursurile prevăzute la alin. (1) şi (2) se încheie prin
susţinerea unui examen, în condiţiile prezentei legi.
(4)Magistratul care primeşte în urma a două evaluări consecutive
calificativul nesatisfăcător sau care nu a promovat examenul prevăzut la alin.
(3) este eliberat din funcţie pentru incapacitate profesională de către
Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al
Magistraturii.
Art. 40.- (1)Evoluţia carierei de magistrat de la intrarea în magistratură
până la încetarea funcţiei se consemnează în fişa din dosarul profesional, care
se întocmeşte şi se păstrează de Consiliul Superior al
Magistraturii.
(2)Datele conţinute în dosarul profesional sunt confidenţiale, în
condiţiile prevăzute de lege.
(3)Magistratul are acces la propriul dosar profesional şi poate
obţine copii ale actelor existente în dosar.
Art. 41.- (1)Consiliul Superior al Magistraturii constituie şi actualizează
o bază de date cuprinzând magistraţii care s-au remarcat în activitatea lor
profesională.
(2)În aprecierea activităţii profesionale se acordă importanţă
următoarelor criterii:
a)rezultatele evaluărilor activităţii profesionale a
magistratului;
b)deţinerea de titluri şi grade academice sau didactice în
învăţământul juridic superior;
c)absolvirea unor cursuri de specializare;
d)susţinerea de comunicări ştiinţifice, referate sau alte lucrări
în cadrul unor congrese, seminarii, mese rotunde sau al altor forme de dezbatere
ştiinţifică;
e)publicarea de lucrări de specialitate juridică;
f)deţinerea unor funcţii de specialitate în institute de
cercetare interne sau internaţionale;
g)cunoaşterea unor limbi străine;
h)deţinerea cunoştinţelor de operare pe calculator;
i)orice alte asemenea elemente care pot caracteriza cariera
magistratului.
(3)Prelucrarea datelor cu caracter personal cuprinse în baza de
date prevăzută la alin. (1) se realizează în condiţiile legii.
CAPITOLUL
V
Promovarea magistraţilor şi accesul la
funcţiile de conducere
SECŢIUNEA
1
Promovarea în funcţii de execuţie la
tribunale,
curţi de apel şi la parchete
Art. 42.- (1)Promovarea în funcţii de execuţie reprezintă recunoaşterea
performanţelor profesionale ale magistraţilor şi constituie o componentă a
carierei acestora.
(2)Promovarea magistraţilor se face numai cu consimţământul
lor.
Art. 43.- (1)Promovarea magistraţilor în funcţii de execuţie se face numai
prin concurs organizat la nivel naţional, ţinându-se seama de vechimea în
magistratură şi de activitatea profesională a magistratului, precum şi de
posturile vacante existente la tribunale şi curţi de apel sau, după caz, la
parchete.
(2)Concursul pentru promovarea magistraţilor în funcţii de
execuţie se organizează, anual sau ori de câte ori este nevoie, de Institutul
Naţional al Magistraturii, prin hotărâre a Consiliului Superior al
Magistraturii.
(3)Data, locul, modul de desfăşurare a concursului şi posturile
vacante pentru care se organizează concurs se comunică tuturor magistraţilor,
prin curţile de apel şi parchete, cu cel puţin 60 de zile înainte de data
stabilită pentru concurs.
Art. 44.- (1)Pot participa la concursul de promovare în funcţii de execuţie
magistraţii care în ultimii 3 ani înaintea concursului au avut calificativul
foarte bine, n-au săvârşit abateri disciplinare şi îndeplinesc următoarele
condiţii minime de vechime:
a)8 ani vechime în magistratură, pentru promovarea în funcţiile
de judecător de tribunal sau tribunal specializat şi procuror la parchetul de pe
lângă tribunal sau la parchetul de pe lângă tribunalul specializat pentru minori
şi familie;
b)12 ani vechime în magistratură, pentru promovarea în funcţiile
de judecător de curte de apel şi procuror la parchetul de pe lângă curtea de
apel;
c)15 ani vechime în magistratură, pentru promovarea în funcţia de
procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie.
(2)Consiliul Superior al Magistraturii verifică îndeplinirea
condiţiilor prevăzute la alin. (1).
Art. 45.- Magistraţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 44 pot
participa la concurs, în vederea promovării pe loc, în limita numărului de
locuri aprobat anual de Consiliul Superior al Magistraturii.
Art. 46.- (1)Concursul de promovare în funcţii de execuţie constă în probe
scrise şi orale, cu caracter teoretic şi practic, precum şi în elaborarea unui
studiu de specialitate.
(2)Probele scrise şi orale se susţin la una dintre următoarele
discipline, în funcţie de specializarea magistratului: drept civil, drept penal,
drept comercial, drept administrativ, drept financiar şi fiscal, dreptul muncii,
dreptul familiei, drept internaţional privat, precum şi, indiferent de
specializare, procedura civilă sau procedura penală. Studiul de specialitate va
aborda probleme ce ţin de competenţa instanţei sau a parchetului unde
magistratul solicită promovarea, jurisprudenţa instanţelor judecătoreşti şi a
Curţii Constituţionale, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului,
jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene şi drept
comparat.
Art. 47.- În termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea rezultatelor,
Consiliul Superior al Magistraturii dispune, prin hotărâre, promovarea
magistraţilor declaraţi admişi.
SECŢIUNEA a
2-a
Accesul la funcţiile de conducere din
cadrul judecătoriilor,
tribunalelor, curţilor de apel şi
parchetelor
Art. 48.- (1)Promovarea în funcţii de conducere la instanţele judecătoreşti
şi parchete se face pe o perioadă de 5 ani, fără posibilitatea reînvestirii, de
Consiliul Superior al Magistraturii, dintre magistraţii care au calificativul
foarte bine în ultimii 5 ani, nu au fost sancţionaţi disciplinar, s-au remarcat
în activitatea profesională şi au o bună capacitate de organizare şi
decizie.
(2)Evidenţa posturilor vacante de conducere de la instanţele
judecătoreşti şi parchete este publică şi disponibilă permanent pe pagina de
Internet a Consiliului Superior al Magistraturii.
(3)Magistraţii îşi pot depune candidaturile însoţite de un
proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere la
instanţa ori parchetul pentru care candidează, precum şi orice alte acte
considerate relevante, în termen de 30 de zile de la publicare, la Consiliul
Superior al Magistraturii.
(4)Selecţia magistraţilor pentru promovarea în funcţii de
conducere se face de Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza dosarelor
profesionale, a criteriilor stabilite prin hotărâre a Consiliului Superior al
Magistraturii, a informaţiilor cuprinse în baza de date prevăzută la art. 41
alin. (1), a proiectului menţionat la alin. (3) şi a unui interviu.
(5)Pentru realizarea selecţiei prevăzute la alin. (4) sunt
necesare cel puţin două candidaturi.
Art. 49.- (1)Pentru promovarea în funcţii de conducere, sunt necesare
următoarele condiţii minime de vechime:
a)pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte de judecătorie,
prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie şi adjunct al acestuia, o
vechime de 8 ani în magistratură;
b)pentru funcţia de preşedinte, vicepreşedinte şi preşedinte de
secţie de tribunal sau tribunal specializat, prim-procuror al parchetului de pe
lângă tribunal sau al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi
familie, adjunct al acestuia şi procuror şef secţie al parchetului de pe lângă
tribunal sau al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie, o
vechime de 10 ani în magistratură;
c)pentru funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, preşedinte de
secţie la curtea de apel, procuror general al parchetului de pe lângă curtea de
apel şi adjunct al acestuia, procuror şef secţie al parchetului de pe lângă
curtea de apel, judecător inspector şi procuror inspector, o vechime de 15 ani
în magistratură;
d)pentru funcţia de consilier al procurorului general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi procuror şef
secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, o vechime
de 18 ani în magistratură.
(2)Pentru promovarea în funcţii de conducere, magistratul trebuie
să aibă dreptul să funcţioneze la instanţa sau, după caz, parchetul la care
solicită promovarea în funcţia de conducere.
Art. 50.- (1)La încetarea mandatului funcţiei de conducere, magistratul
poate opta între depunerea candidaturii pentru o altă funcţie de conducere din
magistratură la aceeaşi instanţă sau la acelaşi parchet ori la altă instanţă sau
parchet ori pentru exercitarea funcţiei de magistrat la orice instanţă sau la
orice parchet, în condiţiile legii.
(2)Revocarea din funcţia de conducere se poate dispune, după caz,
de Consiliul Superior al Magistraturii din oficiu, la propunerea colegiilor de
conducere ale instanţelor sau ale parchetelor ori ca sancţiune disciplinară, în
condiţiile legii.
SECŢIUNEA a
3-a
Promovarea în funcţia de judecător la
Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie şi accesul la funcţiile de conducere din
cadrul Înaltei Curţi
de Casaţie şi Justiţie şi al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie
Art. 51.- (1)Promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie se face de către Consiliul Superior al Magistraturii, dintre
judecătorii sau procurorii care au calificativul foarte bine în ultimii 5 ani,
nu au fost sancţionaţi disciplinar, s-au remarcat în activitatea profesională şi
au o vechime efectivă în magistratură sau în învăţământul juridic superior
acreditat de cel puţin 15 ani.
(2)Evidenţa posturilor vacante de judecător la Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie este publică şi disponibilă permanent pe pagina de Internet
a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie.
(3)Magistraţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1)
îşi pot depune candidaturile pentru funcţia de judecător la Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, însoţite de orice înscrisuri considerate relevante, în
termen de 30 de zile de la publicare, la Consiliul Superior al
Magistraturii.
(4)Candidaturile prevăzute la alin. (3) se analizează de colegiul
de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care prezintă Consiliului
Superior al Magistraturii un raport consultativ asupra promovării.
Art. 52.- (1)Preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Preşedintele României,
la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie care au o vechime minimă de 18 ani în magistratură
sau în învăţământul juridic superior acreditat, pe o perioadă de 5 ani, fără
posibilitatea reînvestirii.
(2)Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de
conducere prevăzute la alin. (1) decât motivat, aducând la cunoştinţa
Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului.
(3)Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care
îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) îşi pot depune candidaturile
pentru funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie ori preşedinte de secţie, la Consiliul Superior al Magistraturii, în
termen de 30 de zile de la data la care funcţia de preşedinte, vicepreşedinte
sau preşedinte de secţie a devenit vacantă.
(4)Revocarea din funcţie a preşedintelui, a vicepreşedintelui sau
a preşedinţilor de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de
către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al
Magistraturii, ca sancţiune disciplinară.
Art. 53.- (1)Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, precum şi procurorul
general al Parchetului Naţional Anticorupţie şi adjunctul acestuia sunt numiţi
de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al
Magistraturii, cu recomandarea ministrului justiţiei, dintre procurorii care au
o vechime minimă de 18 ani în magistratură, pe o perioadă de 5 ani, fără
posibilitatea reînvestirii. Dispoziţiile art. 52 alin. (2) se aplică în mod
corespunzător.
(2)Revocarea din funcţie a procurorilor cu funcţii de conducere
prevăzuţi la alin. (1) se face de către Preşedintele României, la propunerea
Consiliului Superior al Magistraturii, ca sancţiune disciplinară.
Art. 54.- La încetarea mandatului pentru funcţiile de conducere prevăzute
la art. 52 şi 53, magistratul poate opta între depunerea candidaturii pentru o
altă funcţie de conducere la aceeaşi instanţă sau parchet sau la altă instanţă
sau parchet ori pentru exercitarea funcţiei de magistrat la orice instanţă sau
parchet.
CAPITOLUL
VI
Delegarea, detaşarea şi
transferul
Art. 55.- (1)În cazul în care o judecătorie, un tribunal sau un tribunal
specializat nu poate funcţiona normal din cauza absenţei temporare a unor
judecători, existenţei unor posturi vacante sau altor asemenea cauze,
preşedintele curţii de apel, la propunerea preşedintelui respectivei instanţe
din circumscripţia acelei curţi de apel, poate delega, cu acordul lor,
judecători de la alte instanţe din circumscripţia menţionată.
(2)Delegarea judecătorilor curţilor de apel se dispune, cu
acordul lor, de Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea
preşedintelui curţii de apel, cu respectarea celorlalte condiţii prevăzute la
alin. (1).
(3)În interesul serviciului, procurorii pot fi delegaţi de către
procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie.
(4)Delegarea magistraţilor se poate face pe o perioadă de cel
mult 60 de zile şi poate fi prelungită cu acordul magistratului cel mult 60 de
zile într-un an.
(5)Pe perioada delegării magistraţii beneficiază de toate
drepturile prevăzute de lege.
Art. 56.- (1)Consiliul Superior al Magistraturii poate dispune detaşarea
magistraţilor, numai cu acordul scris al acestora, la alte instanţe sau
parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al
Magistraturii, Ministerul Justiţiei sau la unităţile subordonate acestuia ori la
alte autorităţi publice.
(2)Durata detaşării este cuprinsă între 6 luni şi 3 ani.
Detaşarea poate fi prelungită pentru o durată de până la 3 ani, o singură dată,
cu respectarea condiţiilor prevăzute la alin. (1).
(3)În perioada detaşării, judecătorii şi procurorii îşi păstrează
calitatea de magistraţi şi beneficiază de drepturile prevăzute de lege pentru
personalul detaşat. Când salariul şi celelalte drepturi băneşti prevăzute pentru
funcţia în care este detaşat magistratul sunt inferioare celor de care acesta
beneficiază în calitatea sa de magistrat, el îşi păstrează indemnizaţia de
încadrare lunară şi celelalte drepturi băneşti ale funcţiei de magistrat pe care
o deţine.
(4)După încetarea detaşării, magistratul revine la postul deţinut
anterior.
Art. 57.- Delegarea şi detaşarea nu se pot face la instanţe sau parchete
de nivel superior celor la care magistratul are dreptul să funcţioneze potrivit
legii.
Art. 58.- Transferul magistraţilor de la o instanţă la altă instanţă sau
de la un parchet la alt parchet ori la o instituţie publică se aprobă, la
cererea celor în cauză, de Consiliul Superior al Magistraturii.
Art. 59.- La cerere, judecătorii pot fi numiţi în funcţia de procuror, iar
procurorii în funcţia de judecător, prin decret al Preşedintelui României, la
propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea condiţiilor
prevăzute în prezenta lege.
CAPITOLUL
VII
Suspendarea din funcţie şi încetarea
funcţiei de magistrat
Art. 60.- (1)Magistratul este suspendat din funcţie în următoarele
cazuri:
a)când a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva
sa;
b)când suferă de o boală psihică, care îl împiedică să-şi
exercite funcţia în mod corespunzător.
(2)Suspendarea din funcţie a magistratului se dispune de
Consiliul Superior al Magistraturii.
(3)În perioada suspendării din funcţie, magistratului nu i se
plătesc drepturile salariale. Această perioadă nu constituie vechime în
magistratură.
Art. 61.- (1)În cazul prevăzut la art. 60 alin. (1) lit. a), Consiliul
Superior al Magistraturii comunică de îndată magistratului şi conducerii
instanţei sau parchetului unde acesta funcţionează hotărârea prin care s-a
dispus suspendarea din funcţie.
(2)Dacă se dispune scoaterea de sub urmărire penală, încetarea
urmăririi penale, achitarea sau încetarea procesului penal faţă de magistrat,
suspendarea din funcţie încetează, iar magistratul este repus în situaţia
anterioară, i se plătesc drepturile băneşti de care a fost lipsit pe perioada
suspendării din funcţie şi i se recunoaşte vechimea în magistratură pentru
această perioadă.
Art. 62.- (1)În cazul prevăzut la art. 60 alin. (1) lit. b), boala psihică
se constată printr-o expertiză de specialitate, la sesizarea preşedintelui
instanţei sau, după caz, a conducătorului parchetului, iar suspendarea din
funcţie se dispune pe perioada recomandată de comisia medicală de specialitate,
numită în condiţiile art. 13 alin. (2) lit. e).
(2)După expirarea perioadei prevăzute la alin. (1), Consiliul
Superior al Magistraturii, pe baza unei noi expertize, poate hotărî încetarea
suspendării şi repunerea în funcţie a magistratului, prelungirea acesteia sau,
dacă boala este ireversibilă, propune Preşedintelui României eliberarea sa din
funcţie.
(3)În perioada suspendării, magistratului i se plătesc drepturile
de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii.
Art. 63.- (1)Magistraţii sunt eliberaţi din funcţie în următoarele
cazuri:
a)demisie;
b)pensionare, potrivit legii;
c)transfer într-o altă funcţie, în condiţiile legii;
d)incapacitate profesională;
e)ca sancţiune disciplinară;
f)condamnarea definitivă a magistratului pentru o
infracţiune;
g)neîndeplinirea oricăreia dintre condiţiile prevăzute la art. 13
alin. (2).
(2)Eliberarea din funcţie a magistraţilor se dispune prin decret
al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. e), Consiliul Superior al Magistraturii
comunică hotărârea de aplicare a sancţiunii rămasă irevocabilă Administraţiei
Prezidenţiale, în vederea emiterii decretului de eliberare din funcţie de către
Preşedintele României.
(3)Eliberarea din funcţie a magistraţilor stagiari se face de
Consiliul Superior al Magistraturii.
(4)În cazul în care magistratul cere eliberarea din funcţie prin
demisie, Consiliul Superior al Magistraturii poate stabili un termen de cel mult
30 de zile de la care demisia să devină efectivă, dacă prezenţa magistratului
este necesară.
(5)Magistratul eliberat din funcţie din motive neimputabile îşi
păstrează gradul profesional dobândit în ierarhia instanţelor sau a
parchetelor.
Art. 64.- (1)Magistraţii pot fi menţinuţi în funcţie, după împlinirea
vârstei de pensionare prevăzute de lege, până la vârsta de 68 de ani, cu avizul
conform al Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea preşedintelui
curţii de apel sau, după caz, a procurorului general al parchetului de pe lângă
curtea de apel, a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie ori a procurorului general al Parchetului Naţional
Anticorupţie.
(2)În mod excepţional, magistraţii pensionaţi pentru limită de
vârstă pot fi reîncadraţi în funcţie până la împlinirea vârstei de 68 de ani, cu
respectarea procedurii prevăzute la alin. (1).
CAPITOLUL
VIII
Magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi
de Casaţie şi Justiţie
Art. 65.- (1)Prim-magistratul-asistent, magistraţii-asistenţi şefi şi
magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie fac parte din
corpul magistraţilor şi se bucură de stabilitate.
(2)Magistraţii-asistenţi sunt numiţi şi promovaţi în funcţie de
Consiliul Superior al Magistraturii, pe bază de concurs.
(3)Condiţiile generale de numire a magistraţilor-asistenţi sunt
cele prevăzute pentru funcţia de magistrat.
Art. 66.- (1)Prim-magistratul-asistent este promovat dintre
magistraţii-asistenţi şefi cu o vechime de cel puţin 4 ani în această
funcţie.
(2)Magistraţii-asistenţi şefi gradul III sunt promovaţi dintre
magistraţii-asistenţi cu cel puţin 3 ani vechime în această funcţie. După o
perioadă de 2 ani ca magistraţi-asistenţi şefi pot fi trecuţi în gradul II şi
după alţi 5 ani în gradul I.
(3)Magistraţii-asistenţi gradul III sunt numiţi fără concurs
dintre judecătorii sau procurorii cu o vechime în magistratură de cel puţin 4
ani. După o perioadă de 3 ani în această funcţie, magistraţii-asistenţi pot fi
trecuţi în gradul II, iar după alţi 3 ani în gradul I.
(4)Magistraţii-asistenţi gradul III pot fi numiţi, prin concurs,
şi dintre avocaţi, notari, consilieri juridici, cadre didactice din învăţământul
superior cu o vechime de cel puţin 6 ani, precum şi grefieri cu studii
superioare juridice de la curţile de apel şi Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, cu o vechime de cel puţin 10 ani.
Art. 67.- (1)Prim-magistratul-asistent are următoarele
atribuţii:
a)coordonează activitatea magistraţilor-asistenţi din secţii şi a
funcţionarilor din Cancelaria Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
b)ia parte la şedinţele Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie şi ale Completului de 9 judecători, ca instanţă
disciplinară.
(2)Prim-magistratul-asistent are şi alte atribuţii stabilite prin
Regulamentul privind organizarea administrativă şi funcţionarea Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie.
Art. 68.- Magistraţii-asistenţi şefi au următoarele atribuţii:
a)participă la şedinţele de judecată ale secţiilor şi ale
Completului de 9 judecători;
b)repartizează magistraţii-asistenţi care participă la şedinţele
de judecată;
c)asigură ţinerea în bune condiţii a evidenţelor secţiilor şi
realizarea la timp a tuturor lucrărilor.
Art. 69.- Magistraţii-asistenţi participă la şedinţele de judecată ale
secţiilor.
Art. 70.- Magistraţii-asistenţi care participă la şedinţele de judecată
ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie redactează încheierile, participă cu
vot consultativ la deliberări şi redactează hotărâri, conform repartizării
făcute de preşedinte pentru toţi membrii completului de judecată.
Art. 71.- Magistraţii-asistenţi aduc la îndeplinire orice alte sarcini
încredinţate de Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de
vicepreşedinte sau de preşedintele secţiei.
TITLUL
III
Drepturile şi îndatoririle
magistraţilor
Art. 72.- Stabilirea drepturilor magistraţilor se face ţinându-se seama de
locul şi rolul justiţiei în statul de drept, de răspunderea şi complexitatea
funcţiei de magistrat, de interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de lege
pentru magistraţi şi urmăreşte garantarea independenţei şi imparţialităţii
acestora.
Art. 73.- (1)Pentru activitatea desfăşurată, magistraţii au dreptul la o
remuneraţie stabilită în raport cu nivelul instanţei sau al parchetului, cu
funcţia deţinută, cu vechimea în magistratură şi cu alte criterii prevăzute de
lege.
(2)Drepturile salariale ale magistratului nu pot fi diminuate sau
suspendate decât în cazurile prevăzute de prezenta lege. Salarizarea
magistraţilor se stabileşte prin lege specială.
(3)Salarizarea judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
se stabileşte prin legea privind indemnizaţiile pentru persoanele care ocupă
funcţii de demnitate publică.
Art. 74.- (1)Consiliul Superior al Magistraturii, garant al independenţei
justiţiei, are dreptul şi obligaţia de a apăra corpul magistraţilor şi pe
membrii acestuia împotriva oricărui act care ar putea afecta independenţa sau
imparţialitatea magistratului în înfăptuirea actului de justiţie ori crea
suspiciuni cu privire la acestea.
(2)Magistratul care consideră că independenţa şi imparţialitatea
îi sunt afectate în orice mod prin acte de imixtiune în activitatea judiciară
sau de influenţare a evoluţiei sale profesionale se poate adresa Consiliului
Superior al Magistraturii, pentru a dispune măsurile necesare, conform
legii.
(3)Informaţiile de interes public referitoare la activitatea
judiciară a magistraţilor, care intră sub incidenţa Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la
informaţiile de interes public, se pot solicita numai prin intermediul
birourilor de informaţii şi relaţii publice din cadrul instanţelor şi
parchetelor sau prin intermediul Consiliului Superior al
Magistraturii.
Art. 75.- (1)Magistraţii sunt liberi să se asocieze sau să adere la
organizaţii profesionale locale, naţionale sau internaţionale, în scopul
apărării intereselor lor profesionale, precum şi la cele prevăzute de art. 10
alin. (3).
(2)Este interzis organizaţiilor profesionale ale magistraţilor să
constituie sau să adere la alte asociaţii decât cele profesionale.
Art. 76.- (1)Magistraţii în funcţie sau pensionari au dreptul de a li se
asigura măsuri speciale de protecţie împotriva ameninţărilor, violenţelor sau a
oricăror fapte care îi pun în pericol pe ei, familiile sau bunurile
lor.
(2)Măsurile speciale de protecţie, condiţiile şi modul de
realizare a acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea
Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Administraţiei şi
Internelor.
Art. 77.- (1)Magistraţii beneficiază de asigurare pentru risc profesional,
realizată din fondurile bugetare ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ale
Ministerului Justiţiei sau, după caz, ale Ministerului Public, pentru viaţă,
sănătate şi bunuri, în limita veniturilor pentru anii lucraţi în aceste funcţii,
dar nu în mai mult de 15 ani de activitate.
(2)La eliberarea din funcţie, asigurarea prevăzută la alin. (1)
încetează.
(3)Asigurarea prevăzută la alin. (1) se realizează în condiţiile
stabilite prin hotărâre a Guvernului.
(4)Magistraţii se pot asigura pentru risc profesional peste
limita prevăzută la alin. (1).
(5)Prin hotărâre a Guvernului, se poate înfiinţa Casa de
asigurări a magistraţilor.
Art. 78.- (1)Magistraţii beneficiază anual de un concediu de odihnă plătit
de 35 de zile lucrătoare.
(2)Magistraţii au dreptul la concedii de studii de specialitate
plătite pentru participarea la cursuri sau alte forme de specializare organizate
în ţară sau în străinătate, pentru pregătirea şi susţinerea examenului de
capacitate şi de doctorat, precum şi la concedii fără plată, potrivit
Regulamentului privind concediile magistraţilor.
(3)Magistraţii au dreptul la concedii medicale şi la alte
concedii, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(4)Magistraţii în activitate sau pensionari, precum şi soţul sau
soţia şi copiii aflaţi în întreţinerea acestora beneficiază în mod gratuit de
asistenţă medicală, medicamente şi proteze, în condiţiile respectării
dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei la asigurările
sociale.
(5)Magistraţii au dreptul la atribuirea locuinţelor de serviciu,
iar după 10 ani de vechime în magistratură le pot cumpăra.
Art. 79.- Magistraţii beneficiază anual de 6 călătorii în ţară dus-întors,
gratuite, la transportul pe calea ferată clasa I, auto, naval şi aerian sau de
decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru 6 călătorii în
ţară dus-întors, în cazul în care deplasarea se efectuează cu
autoturismul.
Art. 80.- (1)Magistraţii cu vechime continuă în magistratură în ultimii 20
de ani înainte de data pensionării sau a eliberării din funcţie pentru alte
motive neimputabile beneficiază de o indemnizaţie egală cu 7 indemnizaţii de
încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii.
(2)Indemnizaţia prevăzută la alin. (1) se acordă o singură dată
în decursul carierei de magistrat şi se înregistrează, potrivit
legii.
(3)Modul de calcul al vechimii continue în magistratură se
stabileşte prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.
(4)Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul decesului
magistratului aflat în activitate. În acest caz, de indemnizaţie beneficiază
soţul/soţia şi copiii care se află în întreţinerea magistratului la data
decesului.
Art. 81.- (1)Magistraţii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în
magistratură beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de
serviciu, în cuantum de 80% din venitul brut realizat în ultima lună de
activitate înainte de data pensionării.
(2)Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea în magistratură
prevăzută la alin. (1) se adaugă la cuantumul pensiei câte 1% din venit, fără a
se putea depăşi venitul brut avut la data pensionării.
(3)De pensia de serviciu beneficiază şi magistraţii cu o vechime
în magistratură între 20 şi 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei prevăzut
la alin. (1) fiind micşorat cu 1% pentru fiecare an care lipseşte din vechimea
integrală.
(4)Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la
alin. (1) şi (3) numai în funcţia de judecător sau procuror beneficiază de
pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest
caz, pensia se stabileşte pe baza drepturilor salariale pe care le are un
magistrat în funcţie în condiţii identice de vechime şi nivel al instanţei sau
parchetului.
(5)De prevederile alin. (4) pot beneficia numai persoanele care
au fost eliberate din funcţia de magistrat din motive neimputabile.
Art. 82.- Soţul supravieţuitor şi copiii magistraţilor care au dreptul la
pensie de serviciu potrivit art. 81 beneficiază de pensie de urmaş dacă
îndeplinesc condiţiile prevăzute pentru aceasta de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de
pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările
ulterioare.
Art. 83.- (1)Partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei
din sistemul public al asigurărilor sociale se suportă din bugetul de
stat.
(2)Pensiile de serviciu ale magistraţilor se actualizează în
raport cu nivelul indemnizaţiei brute a magistraţilor în
activitate.
(3)De dispoziţiile alin. (2) beneficiază şi magistraţii
pensionari.
Art. 84.- Magistraţii pot fi pensionaţi anticipat în condiţiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul
public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi
completările ulterioare, respectându-se, în mod corespunzător, drepturile
prevăzute în prezenta lege.
Art. 85.- Constituie vechime în magistratură perioada în care magistratul
sau persoana asimilată acestuia a îndeplinit funcţiile de judecător, procuror,
personal de specialitate juridică din fostele arbitraje de stat,
magistrat-asistent, auditor de justiţie sau personal de specialitate juridică
asimilat magistraţilor, precum şi perioada în care o persoană a fost avocat,
notar, asistent judiciar, consilier juridic sau a îndeplinit funcţii de
specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale,
Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau
al Consiliului Legislativ, potrivit prezentei legi.
Art. 86.- (1)Personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei,
din Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, din Institutul
Naţional de Criminologie şi din Institutul Naţional al Magistraturii este
asimilat magistraţilor pe durata îndeplinirii funcţiei.
(2)Prevederile prezentei legi referitoare la drepturile şi
îndatoririle magistraţilor, inclusiv susţinerea examenului de admitere,
evaluarea anuală a activităţii profesionale, susţinerea examenului de capacitate
şi de promovare se aplică în mod corespunzător şi personalului de specialitate
juridică prevăzut la alin. (1).
Art. 87.- (1)Pentru merite deosebite în activitate, respectarea
îndatoririlor prevăzute de lege şi vechime îndelungată în magistratură ca
judecător sau procuror, magistraţii în activitate, care au obţinut numai
calificative de foarte bine în ultimii 10 ani, pot fi distinşi cu Diploma
Meritul judiciar clasele I-III.
(2)În mod excepţional, Diploma Meritul judiciar poate fi
conferită şi magistraţilor pensionari care îndeplinesc condiţiile prevăzute la
alin. (1) şi au avut o contribuţie deosebită la înfăptuirea actului de justiţie,
precum şi personalului de specialitate juridică asimilat magistraţilor, dacă au
avut o contribuţie deosebită la organizarea şi administrarea justiţiei, la
elaborarea legislaţiei ori la formarea iniţială şi continuă a personalului din
sistemul justiţiei.
(3)Diploma Meritul judiciar se acordă de Preşedintele României,
la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 88.- (1)Diploma Meritul judiciar se conferă astfel:
a)Diploma Meritul judiciar clasa I, pentru 20 de ani
vechime;
b)Diploma Meritul judiciar clasa II, pentru 15 ani
vechime;
c)Diploma Meritul judiciar clasa III, pentru 10 ani
vechime.
(2)Modelul diplomelor şi modul de confecţionare a acestora se
stabilesc, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, de
ministrul justiţiei.
Art. 89.- (1)Magistraţii sunt datori să se abţină de la orice acte sau
fapte de natură să compromită demnitatea lor în profesie şi în
societate.
(2)Relaţiile magistraţilor la locul de muncă şi în societate se
bazează pe respect şi bună-credinţă.
Art. 90.- (1)Magistraţii sunt obligaţi să rezolve lucrările în termenele
stabilite şi să soluţioneze cauzele în termen rezonabil, în funcţie de
complexitatea acestora.
(2)Magistraţii sunt obligaţi să desfăşoare activitatea judiciară
în mod independent, dând dovadă de o conduită imparţială şi să respecte secretul
profesional.
(3)Judecătorul este obligat să păstreze secretul deliberărilor şi
al voturilor la care a participat, inclusiv după încetarea exercitării
funcţiei.
Art. 91.- (1)Magistraţii sunt obligaţi să aibă, în timpul şedinţelor de
judecată, ţinuta vestimentară corespunzătoare instanţei la care
funcţionează.
(2)Ţinuta vestimentară se stabileşte prin hotărâre a Guvernului
şi se asigură în mod gratuit.
Art. 92.- Magistraţii sunt obligaţi să prezinte, în condiţiile şi la
termenele prevăzute de lege, declaraţia de avere şi declaraţia de
interese.
TITLUL
IV
Răspunderea
magistraţilor
CAPITOLUL
I
Dispoziţii generale
Art. 93.- Magistraţii răspund civil, disciplinar, administrativ şi penal,
în condiţiile legii.
Art. 94.- (1)Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin
erorile judiciare.
(2)Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu
înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă
sau gravă neglijenţă.
(3)Cazurile în care persoana vătămată are dreptul la repararea
prejudiciilor cauzate prin erori judiciare săvârşite în procese penale sunt
stabilite de Codul
de procedură penală.
(4)Dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor
materiale cauzate prin erorile judiciare săvârşite în alte procese decât cele
penale nu se va putea exercita decât în cazul în care s-a stabilit, în
prealabil, printr-o hotărâre definitivă, răspunderea penală sau disciplinară,
după caz, a magistratului pentru o faptă săvârşită în cursul judecăţii
procesului şi dacă această faptă este de natură să determine o eroare
judiciară.
(5)Nu este îndreptăţită la repararea pagubei persoana care, în
cursul procesului, a contribuit în orice mod la săvârşirea erorii judiciare de
către magistrat.
(6)Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate
îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul
Finanţelor Publice.
(7)După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul
hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se
poate îndrepta cu o acţiune în despăgubiri împotriva magistratului care, cu
rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de
prejudicii.
(8)Termenul de prescripţie a dreptului la acţiune în toate
cazurile prevăzute de prezentul articol este de un an.
Art. 95.- (1)Orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al
Magistraturii, direct sau prin conducătorii instanţelor ori ai parchetelor, în
legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a unui magistrat,
încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori
săvârşirea de către acesta a unor abateri disciplinare.
(2)Exercitarea dreptului prevăzut la alin. (1) nu poate pune în
discuţie soluţiile pronunţate prin hotărârile judecătoreşti, care sunt supuse
căilor legale de atac.
CAPITOLUL
II
Răspunderea disciplinară a
magistraţilor
Art. 96.- Magistraţii răspund disciplinar pentru abaterile de la
îndatoririle de serviciu, precum şi pentru faptele care afectează prestigiul
justiţiei.
Art. 97.- Constituie abateri disciplinare:
a)încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi
şi interdicţii privind magistraţii;
b)nerespectarea prevederilor cuprinse în Codul deontologic al
magistraţilor;
c)intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri privind
satisfacerea intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor
persoane, precum şi imixtiunea în activitatea altui magistrat;
d)desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau
manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de
serviciu;
e)nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii
lucrărilor care au acest caracter;
f)nerespectarea în mod repetat a dispoziţiilor legale privitoare
la soluţionarea cu celeritate a cauzelor;
g)refuzul de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile
sau actele depuse de părţile din proces;
h)reţinerea repetată a dosarelor peste timpul necesar efectuării
lucrărilor sau studiului dosarului;
i)refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire ce îi revine
potrivit legii sau dispusă, potrivit legii, de conducătorul instanţei ori
parchetului;
j)neglijenţa gravă sau repetată în rezolvarea
lucrărilor;
k)efectuarea cu întârziere a lucrărilor;
l)absenţele nemotivate de la serviciu sau întârzierea ori
plecarea de la program, în mod repetat;
m)atitudinile ireverenţioase în timpul exercitării atribuţiilor
de serviciu faţă de colegi, avocaţi, experţi, martori sau
justiţiabili.
Art. 98.- Sancţiunile disciplinare care se pot aplica magistraţilor,
proporţional cu gravitatea abaterilor, sunt:
a)avertismentul;
b)diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu până la
15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni;
c)mutarea disciplinară pentru o perioadă de la o lună la 3 luni
la o instanţă sau la un parchet, situate în circumscripţia aceleiaşi curţi de
apel ori în circumscripţia aceluiaşi parchet de pe lângă curtea de
apel;
d)revocarea din funcţia de conducere ocupată;
e)excluderea din magistratură.
Art. 99.- Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 98 se aplică de
secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale
organice.
TITLUL
V
Dispoziţii tranzitorii şi
finale
Art. 100.- (1)Magistraţii în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei
legi se consideră că îndeplinesc condiţiile legale pentru ocuparea funcţiilor în
care sunt numiţi.
(2)Judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi pot fi
percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi preventiv numai cu încuviinţarea
secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii. Până la constituirea noului
Consiliu Superior al Magistraturii, încuviinţarea se acordă de către ministrul
justiţiei.
(3)În caz de infracţiune flagrantă, judecătorii, procurorii şi
magistraţii-asistenţi pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei, Consiliul Superior
al Magistraturii fiind informat neîntârziat de organul care a dispus reţinerea
sau percheziţia. Până la constituirea noului Consiliu Superior al Magistraturii,
va fi informat ministrul justiţiei.
Art. 101.- (1)Judecătorii în funcţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
îşi continuă activitatea până la data expirării mandatului pentru care au fost
numiţi.
(2)Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cărora le-a
expirat mandatul pentru care au fost numiţi ori, după caz, sunt eliberaţi din
motive neimputabile, îşi păstrează gradul dobândit în ierarhie şi pot ocupa o
funcţie de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi pot reveni pe
funcţia de magistrat deţinută anterior sau pe o altă funcţie de judecător ori
procuror sau pot opta pentru intrarea în avocatură sau notariat, fără
examen.
Art. 102.- Magistraţii care au, la data intrării în vigoare a prezentei
legi, norma de bază la instituţii de învăţământ superior juridic, au obligaţia
ca, începând cu anul universitar următor, să-şi transfere norma de bază la
instanţa sau parchetul la care funcţionează ori să renunţe la calitatea de
magistrat.
Art. 103.- (1)Magistraţii în funcţie şi personalul de specialitate juridică
asimilat acestora care au beneficiat de vechime în magistratură potrivit Legii nr. 92/1992 pentru
organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, îşi păstrează această vechime.
(2)Salarizarea magistraţilor-asistenţi se face potrivit anexei
nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte
drepturi ale magistraţilor, aprobată prin Legea nr. 347/2003 , în baza coeficienţilor de
multiplicare prevăzuţi la nr. crt. 19, 20, 18 pentru magistraţii-asistenţi
gradul I, II, III, la nr. crt. 12, 13, 19 pentru magistraţii-asistenţi şefi,
gradul I, II, III şi la nr. crt. 12 pentru
prim-magistratul-asistent.
Art. 104.- (1)Dispoziţiile prezentei legi privind vechimea necesară pentru
ocuparea funcţiei de judecător sau procuror şi pentru promovarea în aceste
funcţii se aplică începând cu 1 ianuarie 2005.
(2)Până la data de 1 ianuarie 2005, pot fi numite în
magistratură, în condiţiile art. 31, şi persoanele care au ocupat cel puţin 5
ani funcţia de personal de specialitate juridică din fostele arbitraje de stat,
magistrat consultant, asistent judiciar, avocat, notar, jurisconsult, consilier
juridic, cadru didactic din învăţământul superior acreditat ori de cercetare în
Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române sau funcţii de specialitate
juridică în administraţia publică, în aparatul Parlamentului, Administraţiei
Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Curţii de Conturi, Avocatului
Poporului sau Consiliului Legislativ.
Art. 105.- (1)Dispoziţiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător şi
magistraţilor militari.
(2)Perioada în care judecătorii financiari, judecătorii
financiari inspectori, procurorii financiari şi consilierii secţiei
jurisdicţionale ai Curţii de Conturi au exercitat aceste funcţii în cadrul
Curţii de Conturi se consideră vechime în magistratură.
(3)Perioada în care personalul de specialitate juridică a
funcţionat în fostele arbitraje de stat constituie vechime în
magistratură.
Art. 106.- (1)Consiliul Superior al Magistraturii aprobă, prin hotărâre care
se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I:
a)Regulamentul privind concursul de admitere şi examenul de
absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, care prevede modul de
organizare, tematica, probele de examen, procedura de desfăşurare a concursului
de admitere şi a examenului de absolvire, precum şi media minimă de admitere şi
de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii;
b)Regulamentul Institutului Naţional al
Magistraturii;
c)Regulamentul privind examenul de capacitate al magistraţilor
stagiari, care prevede modul de organizare, tematica, probele de examen,
procedura de desfăşurare şi media minimă de promovare a examenului de capacitate
al magistraţilor stagiari;
d)Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de
admitere în magistratură;
e)Regulamentul privind modul de desfăşurare a cursurilor de
formare profesională continuă a magistraţilor şi atestare a rezultatelor
obţinute;
f)Regulamentul privind concursul de promovare în funcţii de
execuţie a magistraţilor;
g)Regulamentul privind concediile magistraţilor.
(2)Regulamentele prevăzute la alin. (1) se adoptă în termen de 90
de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea
I, şi intră în vigoare la data intrării în vigoare a dispoziţiilor prezentei
legi.
Art. 107.- (1)Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la publicarea
în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2)La data intrării în vigoare a prezentei legi se
abrogă:
a)dispoziţiile art. 6, art. 12, art. 14-16, art. 36-43, art. 55,
art. 58 şi art. 59-69 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993 , republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificările şi
completările ulterioare;
b)dispoziţiile art. 2 alin. (2), art. 3, art. 42-69, art.
91-1201 şi art. 121-1311 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea
judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259
din 30 septembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia
dispoziţiilor art. 66 privind vechimea în magistratură necesară pentru
promovarea în funcţia de judecător sau procuror, care se abrogă pe data de 1
ianuarie 2005.
(3)Dispoziţiile art. 13 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr.
56/1993, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8
februarie 1999, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă pe data de
1 ianuarie 2005.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, în
condiţiile art. 77 alin. (2) şi cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia
României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR PREŞEDINTELE SENATULUI
VALER DORNEANU NICOLAE VĂCĂROIU
|
Bucureşti, 28 iunie 2004.
Nr. 303.
ANEXĂ *)
__________
*)Anexa este reprodusă în facsimil.
Criteriile de evaluare a activităţii profesionale a
magistraţilor
A.Perfecţionarea pregătirii
profesionale
1. FORMA PERFECŢIONARE ORGANIZATĂ LA NIVELUL INSTANŢEI SAU, DUPĂ CAZ, AL CURŢII DE APEL
ŞI LA NIVELUL PARCHETELOR DE PE LÂNGĂ ACESTEA - ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL
TEMA ____________________________________________________
REZULTATELE OBŢINUTE ____________________________________
2. FORMA PERFECŢIONARE CENTRALIZATĂ (Institutul Naţional al Magistraturii, instituţii de
învăţământ superior din ţară sau străinătate ori alte forme de perfecţionare centralizată)
PERIOADA LOC DESFĂŞURARE DISCIPLINA REZULTATE
________ ________ ┌────────────────────────────┐ ┌────────────────────────────┐ ____________
└────────────────────────────┘ └────────────────────────────┘
________ ________ ┌────────────────────────────┐ ┌────────────────────────────┐ ____________
└────────────────────────────┘ └────────────────────────────┘
3. FORMA SPECIALIZARE, SCHIMB EXPERIENŢĂ
PERIOADA ŢARA LOCALITATEA DISCIPLINA TEMA
_______ _______ ┌────────────────┐ ┌────────────────┐ ┌────────────────┐ ┌────────────────┐
└────────────────┘ └────────────────┘ └────────────────┘ └────────────────┘
_______ _______ ┌────────────────┐ ┌────────────────┐ ┌────────────────┐ ┌────────────────┐
└────────────────┘ └────────────────┘ └────────────────┘ └────────────────┘
PARTICIPARE LA SIMPOZIOANE, CONFERINŢE, etc.
PERIOADA ŢARA LOCALITATE TEMA LUCRARE PREZENTATĂ (dacă este cazul)
_________ ┌────────────┐ ┌────────────┐ ┌────────────┐ ┌──────────────────────────────────┐
└────────────┘ └────────────┘ └────────────┘ └──────────────────────────────────┘
_________ ┌────────────┐ ┌────────────┐ ┌────────────┐ ┌──────────────────────────────────┐
└────────────┘ └────────────┘ └────────────┘ └──────────────────────────────────┘
INSTITUŢIA CARE A PROPUS PARTICIPAREA ______________________________
4. LUCRĂRI PUBLICATE NR. TOTAL: _____________ DINTRE CARE:
DATA LOC APARIŢIE TIP TITLU
(Editura, Revista, etc.) (Articol, Lucrare, etc.)
_________ ┌──────────────────────┐ ┌──────────────────────┐ ┌──────────────────────────────┐
└──────────────────────┘ └──────────────────────┘ └──────────────────────────────┘
_________ ┌──────────────────────┐ ┌──────────────────────┐ ┌──────────────────────────────┐
└──────────────────────┘ └──────────────────────┘ └──────────────────────────────┘
5. ACTIVITATE DIDACTICĂ
INSTITUŢIA FUNCŢIA DISCIPLINA
┌─────────────────────────────┐ ┌────────────────────────────┐ ┌────────────────────────────┐
│ │ │ │ │ │
└─────────────────────────────┘ └────────────────────────────┘ └────────────────────────────┘
|
B.Activitate profesională a
judecătorilor
I. Activitatea de judecată:
MEDIA PE INSTANŢĂ
TOTAL SAU, DUPĂ CAZ, PE
SECŢIE
1. NR. ŞEDINŢE DE JUDECATĂ LA CARE A PARTICIPAT __________________ __________________
2. NR. ŞEDINŢE DE JUDECATĂ CONDUSE __________________ __________________
3. NR. PARTICIPĂRI COMPLETE SPECIALIZATE __________________ __________________
4. NR. DOSARE RULATE __________________ __________________
5. NR. HOTĂRÂRI PRONUNŢATE __________________ __________________
6. OPERATIVITATEA ÎN SOLUŢIONAREA CAUZELOR __________________ __________________
7. NR. HOTĂRÂRI REDACTATE __________________ __________________
8. NR. HOTĂRÂRI REDACTATE PESTE TERMEN __________________ __________________
9. NR. HOTĂRÂRI CASATE __________________ __________________
10. NR. HOTĂRÂRI CASATE IMPUTABILE __________________ __________________
DIN CARE:
- CU OBIECŢIUNILE MAGISTRATULUI APRECIATE CA
ÎNTEMEIATE DE INSTANŢĂ/SECŢIILE SPECIALIZATE __________________
II. Alte activităţi ale judecătorului:
1. Activitatea de judecător de serviciu sau delegat
Compartiment ______________________________
2. Observaţii de proiecte de acte normative ___________________________
3. Plângeri, reclamaţii, cereri soluţionate ___________________________
4. Alte activităţi ____________________________________________________
|
C.Activitatea profesională a procurorilor
1.DOSARE de anchetă ________________ din care rechizitorii
_________________
2.DOSARE de supraveghere ___________ din care rechizitorii
_________________
3.INCULPAŢI trimişi în judecată ________ din care arestaţi
_________________
4.Operativitate în rezolvarea cauzelor
_____________________________________
5.CONCLUZII în:
-latura penală a cauzei
_____________________________________
-latura civilă a cauzei
_____________________________________
6.Exercitarea acţiunii civile din oficiu
___________________________________
7.Soluţii infirmate
________________________________________________________
8.Căi de atac exercitate ________________ din care admise
__________________
9.Referate pentru recurs în anulare întocmite ______ din care
admise _______
10.Dosare restituite de instanţă în vederea refacerii sau
completării urmăririi penale, cu excepţia celor restituite ca urmare a
extinderii acţiunii sau a procesului penal
_____________________________
11.Dosare restituite la procuror în vederea refacerii
rechizitoriului ______
12.Alte activităţi ale procurorului:
-Note de studiu
____________________________________________________________
-Observaţii la proiecte de acte normative
__________________________________
-Note, memorii, referate
___________________________________________________
D.Criterii şi parametri în evaluarea performanţelor
magistraţilor
care deţin funcţii de conducere
CALIFICATIVUL ACORDAT
a) Capacitatea de organizare şi decizie _______________________
b) Gradul de comunicativitate _______________________
c) Atitudinea în relaţiile cu:
- magistraţii _______________________
- personalul auxiliar _______________________
- petiţionarii _______________________
- alte instituţii _______________________
d) Gradul de complexitate a cauzelor _______________________
c) Obiectivitatea în aprecierea colaboratorilor _______________________
f) Organizarea şi supravegherea pregătirii profesionale _______________________
g) Capacitatea de a gestiona situaţiile de criză _______________________
|
E.Parametri profesionali, organizatorici şi de
conduită
CALIFICATIVUL ACORDAT
1. a) Capacitatea de interpretare şi aplicare a legii _____________________
b) Respectarea normelor procedurale în activitatea
desfăşurată _____________________
c) Calitatea hotărârilor/actelor de urmărire penală _____________________
d) Gradul de complexitate a cauzelor _____________________
e) Rezolvarea lucrărilor în termen _____________________
f) Cunoaşterea, asimilarea şi aplicarea jurisprudenţei
Curţii Constituţionale şi a C.E.D.O. _____________________
2. a) Perseverenţa _____________________
b) Iniţiativa _____________________
c) Autoritatea _____________________
d) Puterea de muncă _____________________
e) Spiritul de analiză şi sinteză _____________________
3. a) Respectarea disciplinei muncii _____________________
b) Atitudinea în relaţiile cu colegii _____________________
c) Atitudinea în raporturile cu justiţiabilii _____________________
d) Respectarea normelor Codului deontologic al
magistraţilor _____________________
|
F.CALIFICATIV ACORDAT:
_____________________________________________________
G.CALIFICATIV FINAL ACORDAT DUPĂ CONTESTAŢIE:
______________________________