Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 233 din 21
noiembrie 1991
Adunarea Constituanta Adopta Constitutia Romaniei.
ARTICOLUL 1
Statul roman
(1) Romania este stat national,
suveran si independent, unitar si indivizibil.
(2) Forma de guvernamant a
statului este republica.
(3)
Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului,
drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane,
dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme si sunt
garantate.
ARTICOLUL 2
Suveranitatea
(1) Suveranitatea nationala
apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative si
prin referendum.
(2) Nici un grup
si nici o persoana nu pot exercita suveranitatea in nume propriu.
ARTICOLUL 3
Teritoriul
(1) Teritoriul Romaniei este
inalienabil.
(2) Frontierele
tarii sunt consfintite prin lege organica, cu respectarea principiilor si a
celorlalte norme general admise ale dreptului international.
(3) Teritoriul este organizat,
sub aspect administrativ, in comune, orase si judete. In conditiile legii, unele
orase sunt declarate municipii.
(4)
Pe teritoriul statului roman nu pot fi stramutate sau colonizate populatii
straine.
ARTICOLUL 4
Unitatea poporului si egalitatea intre cetateni
(1) Statul are ca fundament
unitatea poporului roman.
(2)
Romania este patria comuna si indivizibila a tuturor cetatenilor sai, fara
deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie, de
sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala.
ARTICOLUL 5
Cetatenia
(1) Cetatenia romana se
dobandeste, se pastreaza sau se pierde in conditiile prevazute de legea
organica.
(2) Cetatenia romana nu
poate fi retrasa aceluia care a dobandit-o prin nastere.
ARTICOLUL 6
Dreptul la identitate
(1) Statul recunoaste si
garanteaza persoanelor apartinand minoritatilor nationale dreptul la pastrarea,
la dezvoltarea si la exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice
si religioase.
(2) Masurile de
protectie luate de stat pentru pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii
persoanelor apartinand minoritatilor nationale trebuie sa fie conforme cu
principiile de egalitate si de nediscriminare in raport cu ceilalti cetateni
romani.
ARTICOLUL 7
Romanii din strainatate
Statul sprijina intarirea
legaturilor cu romanii din afara frontierelor tarii si actioneaza pentru
pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii lor etnice, culturale,
lingvistice si religioase, cu respectarea legislatiei statului ai carui cetateni
sunt.
ARTICOLUL 8
Pluralismul si partidele politice
(1) Pluralismul in societatea
romaneasca este o conditie si o garantie a democratiei constitutionale.
(2) Partidele politice se
constituie si isi desfasoara activitatea in conditiile legii. Ele contribuie la
definirea si la exprimarea vointei politice a cetatenilor, respectand
suveranitatea nationala, integritatea teritoriala, ordinea de drept si
principiile democratiei.
ARTICOLUL 9
Sindicatele
Sindicatele se constituie si isi
desfasoara activitatea potrivit cu statutele lor, in conditiile legii. Ele
contribuie la apararea drepturilor si la promovarea intereselor profesionale,
economice si sociale ale salariatilor.
ARTICOLUL 10
Relatii internationale
Romania intretine si
dezvolta relatii pasnice cu toate statele si, in acest cadru, relatii de buna
vecinatate, intemeiate pe principiile si pe celelalte norme general admise ale
dreptului international.
ARTICOLUL 11
Dreptul international si dreptul intern
(1) Statul roman se obliga sa
indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele
la care este parte.
(2) Tratatele
ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
ARTICOLUL 12
Simboluri nationale
(1) Drapelul Romaniei este
tricolor; culorile sunt asezate vertical, in ordinea urmatoare incepand de la
lance: albastru, galben, rosu.
(2)
Ziua nationala a Romaniei este 1 Decembrie.
(3) Imnul national al Romaniei
este "Desteapta-te romane".
(4)
Stema tarii si sigiliul statului sunt stabilite prin legi organice.
ARTICOLUL 13
Limba oficiala
In Romania, limba oficiala este
limba romana.
ARTICOLUL 14
Capitala
Capitala Romaniei este municipiul
Bucuresti.
DREPTURILE, LIBERTATILE SI INDATORIRILE FUNDAMENTALE
Dispozitii comune
ARTICOLUL
15
Universalitatea
(1) Cetatenii beneficiaza de
drepturile si de libertatile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au
obligatiile prevazute de acestea.
(2)
Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai
favorabile.
ARTICOLUL 16
Egalitatea in drepturi
(1) Cetatenii sunt egali in
fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
(2) Nimeni nu este mai presus de
lege.
(3) Functiile si
demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au
numai cetatenia romana si domiciliul in tara.
ARTICOLUL
17
Cetatenii romani in strainatate
Cetatenii romani se
bucura in strainatate de protectia statului roman si trebuie sa-si indeplineasca
obligatiile, cu exceptia acelor ce nu sunt compatibile cu absenta lor din tara.
ARTICOLUL 18
Cetatenii straini si apatrizii
(1) Cetatenii straini si
apatrizii care locuiesc in Romania se bucura de protectia generala a persoanelor
si a averilor, garantata de Constitutie si de alte legi.
(2) Dreptul de azil se acorda si
se retrage in conditiile legii, cu respectarea tratatelor si a conventiilor
internationale la care Romania este parte.
ARTICOLUL
19
Extradarea si expulzarea
(1) Cetateanul roman nu poate
fi extradat sau expulzat din Romania.
(2) Cetatenii straini si
apatrizii pot fi extradati numai in baza unei conventii internationale sau in
conditii de reciprocitate.
(3)
Expulzarea sau extradarea se hotaraste de justitie.
ARTICOLUL 20
Tratatele internationale privind drepturile omului
(1) Dispozitiile
constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi
interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor
Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.
(2) Daca exista neconcordante
intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la
care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile
internationale.
ARTICOLUL
21
Accesul liber la justitie
(1) Orice persoana se poate
adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor
sale legitime.
(2) Nici o lege nu
poate ingradi exercitarea acestui drept.
Drepturile si libertatile fundamentale
ARTICOLUL
22
Dreptul la viata si la integritatea fizica si psihica
(1) Dreptul la viata, precum si
dreptul la integritate fizica si psihica ale persoanei sunt garantate.
(2) Nimeni nu poate fi supus
torturii si nici unui fel de pedeapsa sau de tratament inuman ori degradant.
(3) Pedeapsa cu moartea este
interzisa.
ARTICOLUL 23
Libertatea individuala
(1) Libertatea individuala si
siguranta persoanei sunt inviolabile.
(2) Perchezitionarea, retinerea
sau arestarea unei persoane sunt permise numai in cazurile si cu procedura
prevazute de lege.
(3) Retinerea
nu poate depasi 24 de ore.
(4)
Arestarea se face in temeiul unui mandat emis de magistrat, pentru o durata
de cel mult 30 de zile. Asupra legalitatii mandatului, arestatul se poate plange
judecatorului, care este obligat sa se pronunte prin hotarare motivata.
Prelungirea arestarii se aproba numai de instanta de judecata.
(5) Celui retinut sau arestat i
se aduc de indata la cunostinta, in limba pe care o intelege, motivele retinerii
sau ale arestarii, iar invinuirea, in cel mai scurt termen; invinuirea se aduce
la cunostinta numai in prezenta unui avocat, ales sau numit din oficiu.
(6) Eliberarea celui retinut sau
arestat este obligatorie, daca motivele acestor masuri au disparut.
(7) Persoana arestata preventiv
are dreptul sa ceara punerea sa in libertate provizorie, sub control judiciar
sau pe cautiune.
(8) Pana la
ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare, persoana este
considerata nevinovata.
(9) Nici
o pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decat in conditiile si in temeiul
legii.
ARTICOLUL
24
Dreptul la aparare
(1) Dreptul la aparare este
garantat.
(2) In tot cursul
procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din
oficiu.
ARTICOLUL
25
Libera circulatie
(1) Dreptul la libera
circulatie, in tara si in strainatate, este garantat. Legea stabileste
conditiile exercitarii acestui drept.
(2) Fiecarui cetatean ii este
asigurat dreptul de a-si stabili domiciliul sau resedinta in orice localitate
din tara, de a emigra, precum si de a reveni in tara.
ARTICOLUL
26
Viata intima, familiala si privata
(1) Autoritatile publice
respecta si ocrotesc viata intima, familiala si privata.
(2) Persoana fizica are dreptul
sa dispuna de ea insasi, daca nu incalca drepturile si libertatile altora,
ordinea publica sau bunele moravuri.
ARTICOLUL
27
Inviolabilitatea domiciliului
(1) Domiciliul si resedinta
sunt inviolabile. Nimeni nu poate patrunde sau ramane in domiciliul ori in
resedinta unei persoane fara invoirea acesteia.
(2) De la prevederile alineatului
(1) se poate deroga prin lege in urmatoarele situatii:
a) pentru executarea unui
mandat de arestare sau a unei hotarari judecatoresti;
b) pentru inlaturarea unei
primejdii privind viata, integritatea fizica sau bunurile unei persoane;
c) pentru apararea
sigurantei nationale sau a ordinii publice;
d) pentru prevenirea
raspandirii unei epidemii.
(3)
Perchezitiile pot fi ordonate exclusiv de magistrat si pot fi efectuate
numai in formele prevazute de lege.
(4) Perchezitiile in timpul
noptii sunt interzise, afara de cazul delictului flagrant.
ARTICOLUL 28
Secretul corespondentei
Secretul scrisorilor, al
telegramelor, al altor trimiteri postale, al convorbirilor telefonice si al
celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil.
ARTICOLUL
29
Libertatea constiintei
(1) Libertatea gandirii si a
opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase nu pot fi ingradite sub
nici o forma. Nimeni nu poate fi constrans sa adopte o opinie ori sa adere la o
credinta religioasa, contrare convingerilor sale.
(2) Libertatea constiintei este
garantata; ea trebuie sa se manifeste in spirit de toleranta si de respect
reciproc.
(3) Cultele religioase
sunt libere si se organizeaza potrivit statutelor proprii, in conditiile legii.
(4) In relatiile dintre culte
sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau actiuni de invrajbire religioasa.
(5) Cultele religioase sunt
autonome fata de stat si se bucura de sprijinul acestuia, inclusiv prin
inlesnirea asistentei religioase in armata, in spitale, in penitenciare, in azil
si in orfelinate.
(6) Parintii
sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educatia
copiilor minori a caror raspundere le revine.
ARTICOLUL
30
Libertatea de exprimare
(1) Libertatea de exprimare a
gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel,
prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de
comunicare in public, sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este
interzisa.
(3) Libertatea presei
implica si libertatea de a infiinta publicatii.
(4) Nici o publicatie nu poate fi
suprimata.
(5) Legea poate impune
mijloacelor de comunicare in masa obligatia de a face publica sursa finantarii.
(6) Libertatea de exprimare nu
poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici
dreptul la propria imagine.
(7)
Sunt interzise de lege defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la razboi de
agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la
discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publica, precum si
manifestarile obscene, contrare bunelor moravuri.
(8) Raspunderea civila pentru
informatia sau pentru creatia adusa la cunostinta publica revine editorului sau
realizatorului, autorului, organizatorului manifestarii artistice,
proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de
televiziune, in conditiile legii. Delictele de presa se stabilesc prin
lege.
ARTICOLUL 31
Dreptul la informatie
(1) Dreptul persoanei de a avea
acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit.
(2) Autoritatile publice,
potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure informarea corecta
a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes
personal.
(3) Dreptul la
informatie nu trebuie sa prejudicieze masurile de protectie a tinerilor sau
siguranta nationala.
(4)
Mijloacele de informare in masa, publice si private, sunt obligate sa
asigure informarea corecta a opiniei publice.
(5) Serviciile publice de radio
si de televiziune sunt autonome. Ele trebuie sa garanteze grupurilor sociale si
politice importante exercitarea dreptului la antena. Organizarea acestor
servicii si controlul parlamentar asupra activitatii lor se reglementeaza prin
lege organica.
ARTICOLUL
32
Dreptul la invatatura
(1) Dreptul la invatatura este
asigurat prin invatamantul general obligatoriu, prin invatamantul liceal si prin
cel profesional, prin invatamantul superior, precum si prin alte forme de
instructie si de perfectionare.
(2)
Invatamantul de toate gradele se desfasoara in limba romana. In conditiile
legii, invatamantul se poate desfasura si intr-o limba de circulatie
internationala.
(3) Dreptul
persoanelor apartinand minoritatilor nationale de a invata limba lor materna si
dreptul de a putea fi instruite in aceasta limba sunt garantate; modalitatile de
exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege.
(4) Invatamantul de stat este
gratuit, potrivit legii.
(5)
Institutiile de invatamant, inclusiv cele particulare, se infiinteaza si isi
desfasoara activitatea in conditiile legii.
(6) Autonomia universala este
garantata.
(7) Statul asigura
libertatea invatamantului religios, potrivit cerintelor specifice fiecarui cult.
In scolile de stat, invatamantul religios este organizat si garantat prin lege.
ARTICOLUL
33
Dreptul la ocrotirea sanatatii
(1) Dreptul la ocrotirea
sanatatii este garantat.
(2)
Statul este obligat sa ia masuri pentru asigurarea igienei si a sanatatii
publice.
(3) Organizarea
asistentei medicale si a sistemului de asigurari sociale pentru boala,
accidente, maternitate si recuperare, controlul exercitarii profesiilor medicale
si a activitatilor paramedicale, precum si alte masuri de protectie a sanatatii
fizice si mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii.
ARTICOLUL
34
Dreptul de vot
(1) Cetatenii au drept de vot
de la varsta de 18 ani, impliniti pana in ziua alegerilor inclusiv.
(2) Nu au drept de vot debilii
sau alienatii mintal, pusi sub interdictie, si nici persoanele condamnate, prin
hotarare judecatoreasca definitiva, la pierderea drepturilor electorale.
ARTICOLUL 35
Dreptul de a fi ales
(1) Au dreptul de a fi alesi
cetatenii cu drept de vot care indeplinesc conditiile prevazute in articolul 16
alineatul (3), daca nu le este interzisa asocierea in partide politice, potrivit
articolului 37 alineatul (3).
(2)
Candidatii trebuie sa fi implinit, pana in ziua alegerilor inclusiv, varsta
de cel putin 23 de ani, pentru a fi alesi in Camera Deputatilor sau in organele
locale, si varsta de cel putin 35 de ani, pentru a fi alesi in Senat sau in
functia de Presedinte al Romaniei.
ARTICOLUL
36
Libertatea intrunirilor
Mitingurile,
demonstratiile, procesiunile sau orice alte intruniri sunt libere si se pot
organiza si desfasura numai in mod pasnic, fara nici un fel de arme.
ARTICOLUL 37
Dreptul de asociere
(1) Cetatenii se pot asocia
liber in partide politice, in sindicate si in alte forme de asociere.
(2) Partidele sau organizatiile
care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militeaza impotriva pluralismului
politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitatii, a integritatii
sau a independentei Romaniei sunt neconstitutionale.
(3) Nu pot face parte din partide
politice judecatorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii,
membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici
stabilite prin lege organica.
(4)
Asociatiile cu caracter secret sunt interzise.
ARTICOLUL 38
Munca si protectia sociala a muncii
(1) Dreptul la munca nu poate
fi ingradit. Alegerea profesiei si alegerea locului de munca sunt libere.
(2) Salariatii au dreptul la
protectia sociala a muncii. Masurile de protectie privesc securitatea si igiena
muncii, regimul de munca al femeilor si al tinerilor, instituirea unui salariu
minim pe economie, repaosul saptamanal, concediul de odihna platit, prestarea
muncii in conditii grele, precum si alte situatii specifice.
(3) Durata normala a zilei de
lucru este, in medie, de cel mult 8 ore.
(4) La munca egala, femeile au
salariu egal cu barbatii.
(5)
Dreptul la negocieri colective in materie de munca si caracterul obligatoriu
al conventiilor colective sunt garantate.
ARTICOLUL 39
Interzicerea muncii fortate
(1) Munca fortata este
interzisa.
(2) Nu constituie
munca fortata:
a) serviciul
cu caracter militar sau activitatile desfasurate in locul acestuia de cei care,
potrivit legii, nu presteaza serviciul militar obligatoriu din motive
religioase;
b) munca unei
persoane condamnate, prestata in conditii normale, in perioada de detentie sau
de libertate conditionata;
c)
prestatiile impuse in situatia creata de calamitati ori de alt pericol,
precum si cele care fac parte din obligatiile civile normale stabilite de lege.
ARTICOLUL
40
Dreptul la greva
(1) Salariatii au dreptul la
greva pentru apararea intereselor profesionale, economice si sociale.
(2) Legea stabileste conditiile
si limitele exercitarii acestui drept, precum si garantiile necesare asigurarii
serviciilor esentiale pentru societate.
ARTICOLUL 41
Protectia proprietatii private
(1) Dreptul de proprietate,
precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele
acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privata este
ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini si
apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor.
(3) Nimeni nu poate fi expropriat
decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta
si prealabila despagubire.
(4)
Pentru lucrari de interes general, autoritatea publica poate folosi subsolul
oricarei proprietati imobiliare, cu obligatia de a despagubi proprietarul pentru
daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor, precum si pentru alte
daune imputabile autoritatii.
(5)
Despagubirile prevazute in alineatele (3) si (4) se stabilesc de comun acord
cu proprietarul sau, in caz de divergenta, prin justitie.
(6) Dreptul de proprietate obliga
la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei
vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau
obiceiului, revin proprietarului.
(7)
Averea dobandita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al
dobandirii se prezuma.
(8)
Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii
pot fi confiscate numai in conditiile legii.
ARTICOLUL 42
Dreptul la mostenire
Dreptul la mostenire este
garantat.
ARTICOLUL 43
Nivelul de trai
(1) Statul este obligat sa ia
masuri de dezvoltare economica si de protectie sociala, de natura sa asigure
cetatenilor un nivel de trai decent.
(2) Cetatenii au dreptul la
pensie, la concediu de maternitate platit, la asistenta medicala in unitatile
sanitare de stat, la ajutor de somaj si la alte forme de asistenta sociala
prevazute de lege.
ARTICOLUL
44
Familia
(1)
Familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre soti, pe
egalitatea acestora si pe dreptul si indatorirea parintilor de a asigura
cresterea, educatia si instruirea copiilor.
(2) Conditiile de incheiere, de
desfacere si de nulitate a casatoriei se stabilesc prin lege. Casatoria
religioasa poate fi celebrata numai dupa casatoria civila.
(3) Copiii din afara casatoriei
sunt egali in fata legii cu cei din casatorie.
ARTICOLUL 45
Protectia copiilor si a tinerilor
(1) Copiii si tinerii se bucura
de un regim special de protectie si de asistenta in realizarea drepturilor lor.
(2) Statul acorda alocatii de
stat pentru copii si ajutoare pentru ingrijirea copilului bolnav ori handicapat.
Alte forme de protectie sociala a copiilor si a tinerilor se stabilesc prin
lege.
(3) Exploatarea minorilor,
folosirea lor in activitati care le-ar dauna sanatatii, moralitatii sau care
le-ar pune in primejdie viata ori dezvoltarea normala sunt interzise.
(4) Minorii sub varsta de 15 ani
nu pot fi angajati ca salariati.
(5)
Autoritatile publice au obligatia sa contribuie la asigurarea conditiilor
pentru participarea libera a tinerilor la viata politica, sociala, economica,
culturala si sportiva a tarii.
ARTICOLUL 46
Protectia persoanelor handicapate
Persoanele
handicapate se bucura de protectie speciala. Statul asigura realizarea unei
politici nationale de prevenire, de tratament, de readaptare, de invatamant, de
instruire si de integrare sociala a handicapatilor, respectand drepturile si
indatoririle ce revin parintilor si tutorilor.
ARTICOLUL
47
Dreptul de petitionare
(1) Cetatenii au dreptul sa se
adreseze autoritatilor publice prin petitii formulate numai in numele
semnatarilor.
(2) Organizatiile
legal constituite au dreptul sa adreseze petitii exclusiv in numele colectivelor
pe care le reprezinta.
(3)
Exercitarea dreptului de petitionare este scutita de taxa.
(4) Autoritatile publice au
obligatia sa raspunda la petitii in termenele si in conditiile stabilite
potrivit legii.
ARTICOLUL 48
Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica
(1) Persoana vatamata intr-un
drept al sau de o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin
nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, este indreptatita sa obtina
recunoasterea dreptului pretins, anularea actului si repararea pagubei.
(2) Conditiile si limitele
exercitarii acestui drept se stabilesc prin lege organica.
(3) Statul raspunde patrimonial,
potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare savarsite in
procesele penale.
ARTICOLUL
49
Restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor
libertati
(1) Exercitiul unor
drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca
se impune, dupa caz, pentru: apararea sigurantei nationale, a ordinii, a
sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor;
desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati
naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrangerea trebuie sa fie
proportionala cu situatia care a determinat-o si nu poate atinge existenta
dreptului sau a libertatii.
Indatoririle fundamentale
ARTICOLUL
50
Fidelitatea fata de tara
(1) Fidelitatea fata de tara
este sacra.
(2) Cetatenii carora
le sunt incredintate functii publice, precum si militarii, raspund de
indeplinirea cu credinta a obligatiilor ce le revin si, in acest scop, vor
depune juramantul cerut de lege.
ARTICOLUL
51
Respectarea Constitutiei si a legilor
Respectarea
Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.
ARTICOLUL
52
Apararea tarii
(1) Cetatenii au dreptul si
obligatia sa apere Romania.
(2)
Serviciul militar este obligatoriu pentru barbatii, cetateni romani, care au
implinit varsta de 20 de ani, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.
(3) Pentru pregatirea in cadrul
serviciului militar activ, cetatenii pot fi incorporati pana la varsta de 35 de
ani.
ARTICOLUL
53
Contributii financiare
(1) Cetatenii au obligatia sa
contribuie, prin impozite si prin taxe, la cheltuielile publice.
(2) Sistemul legal de impuneri
trebuie sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale.
(3) Orice alte prestatii sunt
interzise, in afara celor stabilite prin lege, in situatii exceptionale.
ARTICOLUL
54
Exercitarea drepturilor si a libertatilor
Cetatenii
romani, cetatenii straini si apatrizii trebuie sa-si exercite drepturile si
libertatile constitutionale cu buna-credinta, fara sa incalce drepturile si
libertatile celorlalti.
Avocatul Poporului
ARTICOLUL
55
Numirea si rolul
(1) Avocatul Poporului este
numit de Senat, pe o durata de 4 ani, pentru apararea drepturilor si a
libertatilor cetatenilor. Organizarea si functionarea institutiei Avocatului
Poporului se stabilesc prin lege organica.
(2) Avocatul Poporului nu poate
indeplini nici o functie publica sau privata.
ARTICOLUL
56
Exercitarea atributiilor
(1) Avocatul Poporului isi
exercita atributiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate in drepturile
si in libertatile lor, in limitele stabilite de lege.
(2) Autoritatile publice sunt
obligate sa asigure Avocatului Poporului sprijinul necesar in exercitarea
atributiilor sale.
ARTICOLUL
57
Raportul in fata Parlamentului
Avocatul Poporului
prezinta celor doua Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau la cererea
acestora. Rapoartele pot contine recomandari privind legislatia sau masuri de
alta natura, pentru ocrotirea drepturilor si a libertatilor cetatenilor.
AUTORITATILE PUBLICE
Parlamentul
Organizarea si functionarea
ARTICOLUL 58
Rolul si structura
(1) Parlamentul este organul
reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii.
(2) Parlamentul este alcatuit din
Camera Deputatilor si Senat.
ARTICOLUL 59
Alegerea Camerelor
(1) Camera Deputatilor si
Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat,
potrivit legii electorale.
(2)
Organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, care nu
intrunesc in alegeri numarul de voturi pentru a fi reprezentate in Parlament, au
dreptul la cate un loc de deputat, in conditiile legii electorale. Cetatenii
unei minoritati nationale pot fi reprezentati numai de o singura organizatie.
(3) Numarul deputatilor si al
senatorilor se stabileste prin legea electorala, in raport cu populatia tarii.
ARTICOLUL
60
Durata mandatului
(1) Camera Deputatilor si
Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege
organica, in caz de razboi sau de catastrofa.
(2) Alegerile pentru Camera
Deputatilor si pentru Senat se desfasoara in cel mult 3 luni de la expirarea
mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.
(3) Parlamentul nou ales se
intruneste, la convocarea Presedintelui Romaniei, in cel mult 20 de zile de la
alegeri.
(4) Mandatul Camerelor
se prelungeste pana la intrunirea legala a noului Parlament. In aceasta perioada
nu poate fi revizuita Constitutia si nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate
legi organice.
(5) Proiectele de
legi sau propunerile legislative inscrise pe ordinea de zi a Parlamentului
precedent isi continua procedura in noul Parlament.
ARTICOLUL 61
Organizarea interna
(1) Organizarea si functionarea
fiecarei Camere se stabilesc prin regulament propriu. Resursele financiare ale
Camerelor sunt prevazute in bugetele aprobate de acestea.
(2) Fiecare Camera isi alege un
birou permanent. Presedintele Camerei Deputatilor si Presedintele Senatului se
aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilalti membri ai birourilor permanente
sunt alesi la inceputul fiecarei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi
revocati inainte de expirarea mandatului.
(3) Deputatii si senatorii se pot
organiza in grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecarei Camere.
(4) Fiecare Camera isi constituie
comisii permanente si poate institui comisii de ancheta sau alte comisii
speciale. Camerele isi pot constitui comisii comune.
(5) Birourile permanente si
comisiile parlamentare se alcatuiesc potrivit configuratiei politice a fiecarei
Camere.
ARTICOLUL 62
Sedinte comune
(1) Camera Deputatilor si
Senatul lucreaza in sedinte separate si in sedinte comune. In sedintele comune,
lucrarile se desfasoara potrivit unui regulament adoptat cu votul majoritatii
deputatilor si senatorilor.
(2)
Camerele se intrunesc in sedinta comuna pentru:
a) primirea mesajului
Presedintelui Romaniei;
b)
aprobarea bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat;
c) declararea mobilizarii
generale sau partiale;
d)
declararea starii de razboi;
e) suspendarea sau
incetarea ostilitatilor militare;
f) examinarea rapoartelor
Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si ale Curtii de Conturi;
g) numirea, la propunerea
Presedintelui Romaniei, a directorului Serviciului Roman de Informatii si
exercitarea controlului asupra activitatii acestui serviciu;
h) indeplinirea altor
atributii care, potrivit Constitutiei sau regulamentului, se exercita in sedinta
comuna.
ARTICOLUL
63
Sesiuni
(1)
Camera Deputatilor si Senatul se intrunesc in doua sesiuni ordinare pe an.
Prima sesiune incepe in luna februarie si nu poate depasi sfarsitul lunii iunie.
A doua sesiune incepe in luna septembrie si nu poate depasi sfarsitul lunii
decembrie.
(2) Camera Deputatilor
si Senatul se intrunesc si in sesiuni extraordinare, la cererea Presedintelui
Romaniei, a biroului permanent al fiecarei Camere ori a cel putin o treime din
numarul deputatilor sau al senatorilor.
(3) Convocarea Camerelor se face
de presedintii acestora.
ARTICOLUL
64
Actele juridice si cvorumul legal
Camera
Deputatilor si Senatul adopta legi, hotarari si motiuni, in prezenta majoritatii
membrilor.
ARTICOLUL
65
Caracterul public al sedintelor
(1) Sedintele celor doua Camere
sunt publice.
(2) Camerele pot
hotari ca anumite sedinte sa fie secrete.
Statutul deputatilor si al senatorilor
ARTICOLUL
66
Mandatul reprezentativ
(1) In exercitarea mandatului,
deputatii si senatorii sunt in serviciul poporului.
(2) Orice mandat imperativ este
nul.
ARTICOLUL
67
Mandatul deputatilor si al senatorilor
(1) Deputatii si senatorii
intra in exercitiul mandatului la data intrunirii legale a Camerei din care fac
parte, sub conditia validarii.
(2)
Calitatea de deputat sau de senator inceteaza la data intrunirii legale a
Camerelor nou alese sau in caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale,
de incompatibilitate ori de deces.
ARTICOLUL
68
Incompatibilitati
(1) Nimeni nu poate fi, in
acelasi timp, deputat si senator.
(2)
Calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu exercitarea
oricarei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de membru al
Guvernului.
(3) Alte
incompatibilitati se stabilesc prin lege organica.
ARTICOLUL
69
Imunitatea parlamentara
(1) Deputatul sau senatorul nu
poate fi retinut, arestat, perchezitionat sau trimis in judecata, penala ori
contraventionala, fara incuviintarea Camerei din care face parte, dupa
ascultarea sa. Competenta de judecata apartine Curtii Supreme de justitie.
(2) In caz de infractiune
flagranta, deputatul sau senatorul poate fi retinut si supus perchezitiei.
Ministrul justitiei va informa neintarziat pe presedintele Camerei asupra
retinerii si a perchezitiei. In cazul in care Camera sesizata constata ca nu
exista temei pentru retinere, va dispune imediat revocarea acestei masuri.
ARTICOLUL
70
Independenta opiniilor
Deputatii si senatorii nu
pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice
exprimate in exercitarea mandatului.
ARTICOLUL
71
Indemnizatia si celelalte drepturi
Deputatii si
senatorii primesc o indemnizatie lunara. Cuantumul indemnizatiei si celelalte
drepturi se stabilesc prin lege.
Legiferarea
ARTICOLUL
72
Categorii de legi
(1) Parlamentul adopta legi
constitutionale, legi organice si legi ordinare.
(2) Legile constitutionale sunt
cele de revizuire a Constitutiei.
(3)
Prin lege organica se reglementeaza:
a) sistemul electoral;
b) organizarea si
functionarea partidelor politice;
c) organizarea si
desfasurarea referendumului;
d)
organizarea Guvernului si a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii;
e) regimul starii de asediu
si al celei de urgenta;
f)
infractiunile, pedepsele si regimul executarii acestora;
g) acordarea amnistiei sau
a gratierii colective;
h)
organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a
instantelor judecatoresti, a Ministerului Public si a Curtii de Conturi;
i) statutul functionarilor
publici;
j) contenciosul
administrativ;
k) regimul
juridic general al proprietatii si al mostenirii;
l) regimul general privind
raporturile de munca, sindicatele si protectia sociala;
m) organizarea generala a
invatamantului;
n) regimul
general al cultelor;
o)
organizarea administratiei locale, a teritoriului, precum si regimul general
privind autonomia locala;
p)
modul de stabilire a zonei economice exclusive;
r) celelalte domenii pentru
care, in Constitutie, se prevede adoptarea de legi organice.
ARTICOLUL 73
Initiativa legislativa
(1) Initiativa legislativa
apartine Guvernului, deputatilor, senatorilor, precum si unui numar de cel putin
250.000 de cetateni cu drept de vot. Cetatenii care isi manifesta dreptul la
initiativa legislativa trebuie sa provina din cel putin un sfert din judetele
tarii, iar in fiecare din aceste judete sau in municipiul Bucuresti trebuie sa
fie inregistrate cel putin 10.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative.
(2) Nu pot face obiectul
initiativei legislative a cetatenilor problemele fiscale, cele cu caracter
international, amnistia si gratierea.
(3) Guvernul isi exercita
initiativa legislativa prin transmiterea proiectului de lege catre una dintre
Camere.
(4) Deputatii, senatorii
si cetatenii care exercita dreptul la initiativa legislativa pot prezenta
propuneri legislative numai in forma ceruta pentru proiectele de legi.
(5) Propunerile legislative se
supun intai adoptarii in Camera in care au fost prezentate.
ARTICOLUL 74
Adoptarea legilor si a hotararilor
(1) Legile organice si
hotararile privind regulamentele Camerelor se adopta cu votul majoritatii
membrilor fiecarei Camere.
(2)
Legile ordinare si hotararile se adopta cu votul majoritatii membrilor
prezenti din fiecare Camera.
(3)
La cererea Guvernului sau din proprie initiativa, Parlamentul poate adopta
proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedura de urgenta, stabilita
potrivit regulamentului fiecarei Camere.
ARTICOLUL
75
Trimiterea proiectelor de legi si a propunerilor
legislative
de la o Camera la cealalta
Proiectele de legi sau
propunerile legislative adoptate de una din Camere se trimit celeilalte Camere a
Parlamentului. Daca aceasta din urma respinge proiectul de lege sau propunerea
legislativa, ele se trimit, pentru o noua dezbatere, Camerei care le-a adoptat.
O noua respingere este definitiva.
ARTICOLUL 76
Mediere
(1)
Daca una din Camere adopta un proiect de lege sau o propunere legislativa
intr-o redactare diferita de cea aprobata de cealalta Camera, presedintii
Camerelor vor initia, prin intermediul unei comisii paritare, procedura de
mediere.
(2) In cazul in care
comisia nu ajunge la un acord sau daca una din Camere nu aproba raportul
comisiei de mediere, textele aflate in divergenta se supun dezbaterii Camerei
Deputatilor si Senatului, in sedinta comuna, care vor adopta textul definitiv cu
votul majoritatii prevazute la articolul 74 alineatele (1) sau (2).
ARTICOLUL 77
Promulgarea legii
(1) Legea se trimite, spre
promulgare, Presedintelui Romaniei. Promulgarea legii se face in termen de cel
mult 20 de zile de la primire.
(2)
Inainte de promulgare, Presedintele poate cere Parlamentului, o singura
data, reexaminarea legii.
(3)
Daca Presedintele a cerut reexaminarea legii ori daca s-a cerut verificarea
constitutionalitatii ei, promulgarea legii se face in cel mult 10 zile de la
primirea legii adoptate dupa reexaminare sau de la primirea deciziei Curtii
Constitutionale, prin care i s-a confirmat constitutionalitatea.
ARTICOLUL 78
Intrarea in vigoare a legii
Legea se publica in
Monitorul Oficial al Romaniei si intra in vigoare la data publicarii sau la data
prevazuta in textul ei.
ARTICOLUL 79
Consiliul Legislativ
(1) Consiliul Legislativ este
organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizeaza proiectele de
acte normative in vederea sistematizarii, unificarii si coordonarii intregii
legislatii. El tine evidenta oficiala a legislatiei Romaniei.
(2) Infiintarea, organizarea si
functionarea Consiliului Legislativ se stabilesc prin lege organica.
Presedintele Romaniei
ARTICOLUL
80
Rolul Presedintelui
(1) Presedintele Romaniei
reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si
al integritatii teritoriale a tarii.
(2) Presedintele Romaniei
vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor
publice. In acest scop, Presedintele exercita functia de mediere intre puterile
statului, precum si intre stat si societate.
ARTICOLUL 81
Alegerea Presedintelui
(1) Presedintele Romaniei este
ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.
(2) Este declarat ales candidatul
care a intrunit, in primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale
alegatorilor inscrisi in listele electorale.
(3) In cazul in care nici unul
dintre candidati nu a intrunit aceasta majoritate, se organizeaza al doilea tur
de scrutin, intre primii doi candidati stabiliti in ordinea numarului de voturi
obtinute in primul tur. Este declarat ales candidatul care a obtinut cel mai
mare numar de voturi.
(4) Nici o
persoana nu poate indeplini functia de Presedinte al Romaniei decat pentru cel
mult doua mandate. Acestea pot fi si succesive.
ARTICOLUL 82
Validarea mandatului si depunerea juramantului
(1) Rezultatul alegerilor
pentru functia de Presedinte al Romaniei este validat de Curtea Constitutionala.
(2) Candidatul a carui alegere a
fost validata depune in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta
comuna, urmatorul juramant: "Jur sa-mi daruiesc toata puterea si priceperea
pentru propasirea spirituala si materiala a poporului roman, sa respect
Constitutia si legile tarii, sa apar democratia, drepturile si libertatile
fundamentale ale cetatenilor, suveranitatea, independenta, unitatea si
integritatea teritoriala a Romaniei. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!".
ARTICOLUL 83
Durata mandatului
(1) Mandatul Presedintelui
Romaniei este de 4 ani si se exercita de la data depunerii juramantului.
(2) Presedintele Romaniei isi
exercita mandatul pana la depunerea juramantului de Presedintele nou ales.
(3) Mandatul Presedintelui
Romaniei poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau de
catastrofa.
ARTICOLUL
84
Incompatibilitati si imunitati
(1) In timpul mandatului,
Presedintele Romaniei nu poate fi membru al unui partid si nu poate indeplini
nici o alta functie publica sau privata.
(2) Presedintele Romaniei se
bucura de imunitate. Prevederile articolului 70 se aplica in mod corespunzator.
(3) Camera Deputatilor si
Senatul, in sedinta comuna, pot hotari punerea sub acuzare a Presedintelui
Romaniei pentru inalta tradare, cu votul a cel putin doua treimi din numarul
deputatilor si senatorilor. Competenta de judecata apartine Curtii Supreme de
justitie, in conditiile legii. Presedintele este demis de drept de la data
ramanerii definitive a hotararii de condamnare.
ARTICOLUL
85
Numirea Guvernului
(1) Presedintele Romaniei
desemneaza un candidat pentru functia de primministru si numeste Guvernul pe
baza votului de incredere acordat de Parlament.
(2) In caz de remaniere
guvernamentala sau de vacanta a postului, Presedintele revoca si numeste, la
propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.
ARTICOLUL 86
Consultarea Guvernului
Presedintele Romaniei poate
consulta Guvernul cu privire la probleme urgente si de importanta deosebita.
ARTICOLUL
87
Participarea la sedintele Guvernului
(1) Presedintele Romaniei poate
lua parte la sedintele Guvernului in care se dezbat probleme de interes national
privind politica externa, apararea tarii, asigurarea ordinii publice si, la
cererea primului-ministru, in alte situatii.
(2) Presedintele Romaniei
prezideaza sedintele Guvernului la care participa.
ARTICOLUL 88
Mesaje
Presedintele Romaniei adreseaza
Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale natiunii.
ARTICOLUL
89
Dizolvarea Parlamentului
(1) Dupa consultarea
presedintilor celor doua Camere si a liderilor grupurilor parlamentare,
Presedintele Romaniei poate sa dizolve Parlamentul, daca acesta nu a acordat
votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la
prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de
investitura.
(2) In cursul unui
an, Parlamentul poate fi dizolvat o singura data.
(3) Parlamentul nu poate fi
dizolvat in ultimele 6 luni ale mandatului Presedintelui Romaniei si nici in
timpul starii de asediu sau al starii de urgenta.
ARTICOLUL
90
Referendumul
Presedintele Romaniei, dupa
consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa-si exprime, prin referendum,
vointa cu privire la probleme de interes national.
ARTICOLUL
91
Atributii in domeniul politicii externe
(1) Presedintele incheie
tratate internationale in numele Romaniei, negociate de Guvern, si le supune
spre ratificare Parlamentului, in termen de 60 de zile.
(2) Presedintele, la propunerea
Guvernului, acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici ai Romaniei si
aproba infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
(3) Reprezentantii diplomatici ai
altor state sunt acreditati pe langa Presedintele Romaniei.
ARTICOLUL
92
Atributii in domeniul apararii
(1) Presedintele Romaniei este
comandantul fortelor armate si indeplineste functia de presedinte al Consiliului
Suprem de Aparare a Tarii.
(2) El
poate declara, cu aprobarea prealabila a Parlamentului, mobilizarea partiala sau
generala a fortelor armate. Numai in cazuri exceptionale, hotararea
Presedintelui se supune ulterior aprobarii Parlamentului, in cel mult 5 zile de
la adoptare.
(3) In caz de
agresiune armata indreptata impotriva tarii, Presedintele Romaniei ia masuri
pentru respingerea agresiunii si le aduce neintarziat la cunostinta
Parlamentului, printr-un mesaj. Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se
convoaca de drept in 24 de ore de la declansarea agresiunii.
ARTICOLUL 93
Masuri exceptionale
(1) Presedintele Romaniei
instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenta, in intreaga
tara ori in unele localitati, si solicita Parlamentului incuviintarea masurii
adoptate, in cel mult 5 zile de la luarea acesteia.
(2) Daca Parlamentul nu se afla
in sesiune, el se convoaca de drept in cel mult 48 de ore de la instituirea
starii de asediu sau a starii de urgenta si functioneaza pe toata durata
acestora.
ARTICOLUL 94
Alte atributii
Presedintele Romaniei indeplineste
si urmatoarele atributii:
a)
confera decoratii si titluri de onoare;
b) acorda gradele de
maresal, de general si de amiral;
c) numeste in functii
publice, in conditiile prevazute de lege;
d) acorda gratierea
individuala.
ARTICOLUL 95
Suspendarea din functie
(1) In cazul savarsirii unor
fapte grave prin care incalca prevederile Constitutiei, Presedintele Romaniei
poate fi suspendat din functie de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta
comuna, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, dupa consultarea Curtii
Constitutionale. Presedintele poate da Parlamentului explicatii cu privire la
faptele ce i se imputa.
(2)
Propunerea de suspendare din functie poate fi initiata de cel putin o treime
din numarul deputatilor si senatorilor si se aduce, neintarziat, la cunostinta
Presedintelui.
(3) Daca
propunerea de suspendare din functie este aprobata, in cel mult 30 de zile se
organizeaza un referendum pentru demiterea Presedintelui.
ARTICOLUL 96
Vacanta functiei
(1) Vacanta functiei de
Presedinte al Romaniei intervine in caz de demisie, de demitere din functie, de
imposibilitate definitiva a exercitarii atributiilor sau de deces.
(2) In termen de 3 luni de la
data la care a intervenit vacanta functiei de Presedinte al Romaniei, Guvernul
va organiza alegeri pentru un nou Presedinte.
ARTICOLUL
97
Interimatul functiei
(1) Daca functia de Presedinte
devine vacanta ori daca Presedintele este suspendat din functie sau daca se afla
in imposibilitate temporara de a-si exercita atributiile, interimatul se
asigura, in ordine, de presedintele Senatului sau de presedintele Camerei
Deputatilor.
(2) Atributiile
prevazute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului
functiei prezidentiale.
ARTICOLUL
98
Raspunderea presedintelui interimar
Daca persoana
care asigura interimatul functiei de Presedinte al Romaniei savarseste fapte
grave, prin care se incalca prevederile Constitutiei, se aplica articolul 95 si
articolul 97.
ARTICOLUL
99
Actele Presedintelui
(1) In exercitarea atributiilor
sale, Presedintele Romaniei emite decrete care se publica in Monitorul Oficial
al Romaniei. Nepublicarea atrage inexistenta decretului.
(2) Decretele emise de
Presedintele Romaniei in exercitarea atributiilor sale prevazute in articolul 91
alineatele (1) si (2), articolul 92 alineatele (2) si (3), articolul 93
alineatul (1) si articolul 94 literele a), b) si d) se contrasemneaza de
primul-ministru.
ARTICOLUL
100
Indemnizatia si celelalte drepturi
Indemnizatia si celelalte
drepturi ale Presedintelui Romaniei se stabilesc prin lege.
Guvernul
ARTICOLUL 101
Rolul si structura
(1) Guvernul, potrivit
programului sau de guvernare acceptat de Parlament, asigura realizarea politicii
interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei
publice.
(2) In indeplinirea
atributiilor sale, Guvernul coopereaza cu organismele sociale interesate.
(3) Guvernul este alcatuit din
prim-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organica.
ARTICOLUL
102
Investitura
(1) Presedintele Romaniei
desemneaza un candidat pentru functia de primministru, in urma consultarii
partidului care are majoritatea absoluta in Parlament ori, daca nu exista o
asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament.
(2) Candidatul pentru functia de
prim-ministru va cere, in termen de 10 zile de la desemnare, votul de incredere
al Parlamentului asupra programului si a intregii liste a Guvernului.
(3) Programul si lista Guvernului
se dezbat de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna. Parlamentul
acorda incredere Guvernului cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.
ARTICOLUL
103
Juramantul de credinta
(1) Primul-ministru, ministrii
si ceilalti membri ai Guvernului vor depune individual, in fata Presedintelui
Romaniei, juramantul de la articolul 82.
(2) Guvernul in intregul sau si
fiecare in parte isi exercita mandatul, incepand de la data depunerii
juramantului.
ARTICOLUL 104
Incompatibilitati
(1) Functia de membru al
Guvernului este incompatibila cu exercitarea altei functii publice de
autoritate, cu exceptia celei de deputat dau de senator. De asemenea, ea este
incompatibila cu exercitarea unei functii de reprezentare profesionala
salarizate in cadrul organizatiilor cu scop comercial.
(2) Alte incompatibilitati se
stabilesc prin lege organica.
ARTICOLUL
105
Incetarea functiei de membru al Guvernului
Functia
de membru al Guvernului inceteaza in urma demisiei, a revocarii, a pierderii
drepturilor electorale, a starii de incompatibilitate, a decesului, precum si in
alte cazuri prevazute de lege.
ARTICOLUL 106
Primul-ministru
(1) Primul-ministru conduce
Guvernul si coordoneaza activitatea membrilor acestuia, respectand atributiile
ce le revin. De asemenea, prezinta Camerei Deputatilor sau Senatului rapoarte si
declaratii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate.
(2) Daca primul-ministru se afla
intr-una din situatiile prevazute la articolul 105 sau este in imposibilitatea
de a-si exercita atributiile, Presedintele Romaniei va desemna un alt membru al
Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a indeplini atributiile
primului-ministru, pana la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada
imposibilitatii exercitarii atributiilor, inceteaza daca primul-ministru isi
reia activitatea in Guvern.
(3)
Prevederile alineatului (2) se aplica in mod corespunzator si celorlalti
membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioada de cel
mult 45 de zile.
ARTICOLUL 107
Actele Guvernului
(1) Guvernul adopta hotarari si
ordonante.
(2) Hotararile se emit
pentru organizarea executarii legilor.
(3) Ordonantele se emit in
temeiul unei legi speciale de abilitare, in limitele si in conditiile prevazute
de aceasta.
(4) Hotararile si
ordonantele adoptate de Guvern se semneaza de primul ministru, se contrasemneaza
de ministrii care au obligatia punerii lor in executare si se publica in
Monitorul Oficial al Romaniei. Nepublicarea atrage inexistenta hotararii sau a
ordonantei. Hotararile care au caracter militar se comunica numai institutiilor
interesate.
ARTICOLUL 108
Raspunderea membrilor Guvernului
(1) Guvernul raspunde politic
numai in fata Parlamentului pentru intreaga sa activitate. Fiecare membru al
Guvernului raspunde politic solidar cu ceilalti membri pentru activitatea
Guvernului si pentru actele acestuia.
(2) Numai Camera Deputatilor,
Senatul si Presedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a
membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor. Daca
s-a cerut urmarirea penala, Presedintele Romaniei poate dispune suspendarea
acestora din functie. Trimiterea in judecata a unui membru al Guvernului atrage
suspendarea lui din functie. Competenta de judecata apartine Curtii Supreme de
Justitie.
(3) Cazurile de
raspundere si pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt reglementate
printr-o lege privind responsabilitatea ministeriala.
ARTICOLUL 109
Incetarea mandatului
(1) Guvernul isi exercita
mandatul pana la data validarii alegerilor parlamentare generale.
(2) Guvernul este demis la data
retragerii de Parlament a increderii acordate sau daca primul-ministru se afla
intr-una din situatiile prevazute in articolul 105 ori este in imposibilitatea
de a-si exercita atributiile mai mult de 45 de zile.
(3) In situatiile prevazute in
alineatul (2) sunt aplicabile prevederile articolului 102.
(4) Guvernul al carui mandat a
incetat potrivit alineatelor (1) si (2) indeplineste numai actele necesare
pentru administrarea treburilor publice, pana la depunerea juramantului de
membrii noului Guvern.
Raporturile Parlamentului cu Guvernul
ARTICOLUL
110
Informarea Parlamentului
(1) Guvernul si celelalte
organe ale administratiei publice, in cadrul controlului parlamentar al
activitatii lor, sunt obligate sa prezinte informatiile si documentele cerute de
Camera Deputatilor, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul
presedintilor acestora. In cazul in care o initiativa legislativa implica
modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurarilor sociale
de stat, solicitarea informarii este obligatorie.
(2) Membrii Guvernului au acces
la lucrarile Parlamentului. Daca li se solicita prezenta, participarea lor este
obligatorie.
ARTICOLUL
111
Intrebari si interpelari
(1) Guvernul si fiecare dintre
membrii sai sunt obligati sa raspunda la intrebarile sau la interpelarile
formulate de deputati sau de senatori.
(2) Camera Deputatilor sau
Senatul poate adopta o motiune prin care sa-si exprime pozitia cu privire la
problema ce a facut obiectul interpelarii.
ARTICOLUL 112
Motiunea de cenzura
(1) Camera Deputatilor si
Senatul, in sedinta comuna, pot retrage increderea acordata Guvernului prin
adoptarea unei motiuni de cenzura, cu votul majoritatii deputatilor si
senatorilor.
(2) Motiunea de
cenzura poate fi initiata de cel putin o patrime din numarul total al
deputatilor si senatorilor si se comunica Guvernului la data depunerii.
(3) Motiunea de cenzura se
dezbate dupa 3 zile de la data cand a fost prezentata in sedinta comuna a celor
doua Camere.
(4) Daca motiunea de
cenzura a fost respinsa, deputatii si senatorii care au semnat-o nu mai pot
initia, in aceeasi sesiune, o noua motiune de cenzura, cu exceptia cazului in
care Guvernul isi angajeaza raspunderea potrivit articolului 113.
ARTICOLUL 113
Angajarea raspunderii Guvernului
(1) Guvernul isi poate angaja
raspunderea in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta comuna,
asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect
de lege.
(2) Guvernul este demis
daca o motiune de cenzura, depusa in termen de 3 zile de la prezentarea
programului, a declaratiei de politica generala sau a proiectului de lege, a
fost votata in conditiile articolului 112.
(3) Daca Guvernul nu a fost demis
potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat se considera adoptat, iar
programul sau declaratia de politica generala devine obligatorie pentru Guvern.
(4) In cazul in care Presedintele
Romaniei cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea
acesteia se va face in sedinta comuna a celor doua Camere.
ARTICOLUL 114
Delegarea legislativa
(1) Parlamentul poate adopta o
lege speciala de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante in domenii care
nu fac obiectul legilor organice.
(2)
Legea de abilitare va stabili, in mod obligatoriu, domeniul si data pana la
care se pot emite ordonante.
(3)
Daca legea de abilitare o cere, ordonantele se supun aprobarii
Parlamentului, potrivit procedurii legislative, pana la implinirea termenului de
abilitare. Nerespectarea termenului atrage incetarea efectelor ordonantei.
(4) In cazuri exceptionale,
Guvernul poate adopta ordonante de urgenta. Acestea intra in vigoare numai dupa
depunerea lor spre aprobare la Parlament. Daca Parlamentul nu se afla in
sesiune, el se convoaca in mod obligatoriu.
(5) Aprobarea sau respingerea
ordonantelor se face printr-o lege in care vor fi cuprinse si ordonantele ale
caror efecte au incetat potrivit alineatului (3).
Administratia publica
Administratia publica centrala de specialitate
ARTICOLUL 115
Structura
(1) Ministerele se organizeaza
numai in subordinea Guvernului.
(2)
Alte organe de specialitate se pot organiza in subordinea Guvernului ori a
ministerelor sau ca autoritati administrative autonome.
ARTICOLUL 116
Infiintarea
(1) Ministerele se infiinteaza,
se organizeaza si functioneaza potrivit legii.
(2) Guvernul si ministerele, cu
avizul Curtii de Conturi, pot infiinta organe de specialitate, in subordinea
lor, numai daca legea le recunoaste aceasta competenta.
(3) Autoritati administrative
autonome se pot infiinta prin lege organica.
ARTICOLUL 117
Fortele armate
(1) Armata este subordonata
exclusiv vointei poporului pentru garantarea suveranitatii, a independentei si a
unitatii statului, a integritatii teritoriale a tarii si a democratiei
constitutionale.
(2) Structura
sistemului national de aparare, organizarea armatei, pregatirea populatiei, a
economiei si a teritoriului pentru aparare, precum si statutul cadrelor
militare, se stabilesc prin lege organica.
(3) Prevederile alineatului (1)
si (2) se aplica, in mod corespunzator, politiei si serviciilor de informatii
ale statului, precum si celorlalte componente ale fortelor armate.
(4) Organizarea de activitati
militare sau paramilitare in afara unei autoritati statale este interzisa.
(5) Pe teritoriul Romaniei nu pot
intra sau trece trupe straine decat in conditiile stabilite de lege.
ARTICOLUL 118
Consiliul Suprem de Aparare a Tarii
Consiliul
Suprem de Aparare a Tarii organizeaza si coordoneaza unitar activitatile care
privesc apararea tarii si siguranta nationala.
Administratia publica locala
ARTICOLUL
119
Principii de baza
Administratia publica din
unitatile administrativ-teritoriale se intemeiaza pe principiul autonomiei
locale si pe cel al descentralizarii serviciilor publice.
ARTICOLUL 120
Autoritati comunale si orasenesti
(1) Autoritatile administratiei
publice, prin care se realizeaza autonomia locala in comune si in orase, sunt
consiliile locale alese si primarii alesi, in conditiile legii.
(2) Consiliile locale si primarii
functioneaza, in conditiile legii, ca autoritati administrative autonome si
rezolva treburile publice din comune si din orase.
(3) Autoritatile prevazute la
alineatul (1) se pot constitui si in subdiviziunile administrativ-teritoriale
ale municipiilor.
ARTICOLUL 121
Consiliul judetean
(1) Consiliul judetean este
autoritatea administratiei publice pentru coordonarea activitatii consiliilor
comunale si orasenesti, in vederea realizarii serviciilor publice de interes
judetean.
(2) Consiliul judetean
este ales si functioneaza in conditiile legii.
ARTICOLUL 122
Prefectul
(1) Guvernul numeste cate un
prefect in fiecare judet si in municipiul Bucuresti.
(2) Prefectul este reprezentantul
Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice descentralizate ale
ministerelor si ale celorlalte organe centrale, din unitatile
administrativ-teritoriale.
(3)
Atributiile prefectului se stabilesc potrivit legii.
(4) Prefectul poate ataca, in
fata instantei de contencios administrativ, un act al consiliului judetean, al
celui local sau al primarului, in cazul in care considera actul ilegal. Actul
este suspendat de drept.
Autoritatea judecatoreasca
Instantele judecatoresti
ARTICOLUL
123
Infaptuirea justitiei
(1) Justitia se infaptuieste in
numele legii.
(2) Judecatorii
sunt independenti si se supun numai legii.
ARTICOLUL 124
Statutul judecatorilor
(1) Judecatorii numiti de
Presedintele Romaniei sunt inamovibili, potrivit legii. Presedintele si ceilalti
judecatori ai Curtii Supreme de justitie sunt numiti pe o perioada de 6 ani. Ei
pot fi reinvestiti in functie. Promovarea, transferarea si sanctionarea
judecatorilor pot fi dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii, in
conditiile legii.
(2) Functia de
judecator este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu
exceptia functiilor didactice din invatamantul superior.
ARTICOLUL
125
Instantele judecatoresti
(1) Justitia se realizeaza prin
Curtea Suprema de justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de
lege.
(2) Este interzisa
infiintarea de instante extraordinare.
(3) Competenta si procedura de
judecata sunt stabilite de lege.
ARTICOLUL
126
Caracterul public al dezbaterilor
Sedintele de
judecata sunt publice, afara de cazurile prevazute de lege.
ARTICOLUL
127
Dreptul la interpret
(1) Procedura judiciara se
desfasoara in limba romana.
(2)
Cetatenii apartinand minoritatilor nationale, precum si persoanele care nu
inteleg sau nu vorbesc limba romana au dreptul de a lua cunostinta de toate
actele si lucrarile dosarului, de a vorbi in instanta si de a pune concluzii,
prin interpret; in procesele penale acest drept este asigurat in mod gratuit.
ARTICOLUL 128
Folosirea cailor de atac
Impotriva hotararilor
judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de
atac, in conditiile legii.
ARTICOLUL 129
Politia instantelor
Instantele judecatoresti dispun
de politia pusa in serviciul lor.
Ministerul Public
ARTICOLUL 130
Rolul Ministerului Public
(1) In activitatea judiciara,
Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea
de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor.
(2) Ministerul Public isi
exercita atributiile prin procurori constituiti in parchete, in conditiile
legii.
ARTICOLUL 131
Statutul procurorilor
(1) Procurorii isi desfasoara
activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al
controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei.
(2) Functia de procuror este
incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor
didactice din invatamantul superior.
Consiliul Superior al Magistraturii
ARTICOLUL
132
Componenta
Consiliul Superior al Magistraturii este
alcatuit din magistrati alesi, pentru o durata de 4 ani, de Camera Deputatilor
si de Senat, in sedinta comuna.
ARTICOLUL
133
Atributii
(1) Consiliul Superior al
Magistraturii propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor
si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, in conditiile legii. In acest
caz, lucrarile sunt prezidate, fara drept de vot, de ministrul justitiei.
(2) Consiliul Superior al
Magistraturii indeplineste rolul de consiliu de disciplina al judecatorilor. In
acest caz, lucrarile sunt prezidate de presedintele Curtii Supreme de
justitie.
ECONOMIA SI FINANTELE PUBLICE
ARTICOLUL 134
Economia
(1)
Economia Romaniei este economie de piata.
(2) Statul trebuie sa asigure:
a) libertatea comertului,
protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea
tuturor factorilor de productie;
b) protejarea intereselor
nationale in activitatea economica, financiara si valutara;
c) stimularea cercetarii
stiintifice nationale;
d)
exploatarea resurselor naturale, in concordanta cu interesul national;
e) refacerea si ocrotirea
mediului inconjurator, precum si mentinerea echilibrului ecologic;
f) crearea conditiilor
necesare pentru cresterea calitatii vietii.
ARTICOLUL
135
Proprietatea
(1) Statul ocroteste
proprietatea.
(2) Proprietatea
este publica sau privata.
(3)
Proprietatea publica apartine statului sau unitatilor
administrativ-teritoriale.
(4)
Bogatiile de orice natura ale subsolului, caile de comunicatie, spatiul
aerian, apele cu potential energetic valorificabil si acelea ce pot fi folosite
in interes public, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei
economice si ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite de lege,
fac obiectul exclusiv al proprietatii publice.
(5) Bunurile proprietate publica
sunt inalienabile. In conditiile legii, ele pot fi date in administrare regiilor
autonome ori institutiilor publice sau pot fi concesionate ori inchiriate.
(6) Proprietatea privata este, in
conditiile legii, inviolabila.
ARTICOLUL 136
Sistemul financiar
(1) Formarea, administrarea,
intrebuintarea si controlul resurselor financiare ale statului, ale unitatilor
administrativ-teritoriale si ale institutiilor publice sunt reglementate prin
lege.
(2) Moneda nationala este
leul, iar subdiviziunea acestuia, banul.
ARTICOLUL 137
Bugetul public national
(1) Bugetul public national
cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele
locale ale comunelor, ale oraselor si ale judetelor.
(2) Guvernul elaboreaza anual
proiectul bugetului de stat si pe cel al asigurarilor sociale de stat, pe care
le supune, separat, aprobarii Parlamentului.
(3) Daca legea bugetului de stat
si legea bugetului asigurarilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel putin
3 zile inainte de expirarea exercitiului bugetar, se aplica in continuare
bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat ale anului precedent,
pana la adoptarea noilor bugete.
(4)
Bugetele locale se elaboreaza, se aproba si se executa in conditiile legii.
(5) Nici o cheltuiala bugetara nu
poate fi aprobata fara stabilirea sursei de finantare.
ARTICOLUL
138
Impozite, taxe
(1) Impozitele, taxele si orice
alte venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurarilor sociale de
stat se stabilesc numai prin lege.
(2) Impozitele si taxele locale
se stabilesc de consiliile locale sau judetene, in limitele si in conditiile
legii.
ARTICOLUL 139
Curtea de Conturi
(1) Curtea de Conturi exercita
controlul asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a
resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. In conditiile
legii, Curtea exercita si atributii jurisdictionale.
(2) Curtea de Conturi prezinta
anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public
national din exercitiul bugetar expirat, cuprinzand si neregulile constatate.
(3) La cererea Camerei
Deputatilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controleaza modul de gestionare a
resurselor publice si raporteaza despre cele constatate.
(4) Membrii Curtii de Conturi,
numiti de Parlament, sunt independenti si inamovibili, potrivit legii. Ei sunt
supusi incompatibilitatilor prevazute de lege pentru judecatori.
CURTEA CONSTITUTIONALA
ARTICOLUL 140
Structura
(1) Curtea Constitutionala se
compune din noua judecatori, numiti pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi
prelungit sau innoit.
(2) Trei
judecatori sunt numiti de Camera Deputatilor, trei de Senat si trei de
Presedintele Romaniei.
(3)
Judecatorii Curtii Constitutionale aleg, prin vot secret, presedintele
acesteia, pentru o perioada de 3 ani.
(4) Curtea Constitutionala se
innoieste cu o treime din judecatorii ei, din 3 in 3 ani, in conditiile
prevazute de legea organica a Curtii.
ARTICOLUL
141
Conditii pentru numire
Judecatorii Curtii
Constitutionale trebuie sa aiba pregatire juridica superioara, inalta competenta
profesionala si o vechime de cel putin 18 ani in activitatea juridica sau in
invatamantul juridic superior.
ARTICOLUL
142
Incompatibilitati
Functia de judecator al Curtii
Constitutionale este incompatibila cu oricare alta functie publica sau privata,
cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior.
ARTICOLUL
143
Independenta si inamovibilitatea
Judecatorii Curtii
Constitutionale sunt independenti in exercitarea mandatului lor si inamovibili
pe durata acestuia.
ARTICOLUL
144
Atributii
Curtea Constitutionala are urmatoarele
atributii:
a) se pronunta
asupra constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora, la
sesizarea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere,
a Guvernului, a Curtii Supreme de justitie, a unui numar de cel putin 50 de
deputati sau de cel putin 25 de senatori, precum si, din oficiu, asupra
initiativelor de revizuire a Constitutiei;
b) se pronunta asupra
constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre
presedintii celor doua Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numar de cel
putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori;
c) hotaraste asupra
exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privind
neconstitutionalitatea legilor si a ordonantelor;
d) vegheaza la respectarea
procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei si confirma rezultatele
sufragiului;
e) constata
existenta imprejurarilor care justifica interimatul in exercitarea functiei de
Presedinte al Romaniei si comunica cele constatate Parlamentului si Guvernului;
f) da aviz consultativ
pentru propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei;
g) vegheaza la respectarea
procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului si confirma
rezultatele acestuia;
h)
verifica indeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative
de catre cetateni;
i)
hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui
partid politic.
ARTICOLUL 145
Deciziile Curtii Constitutionale
(1) In cazurile de
neconstitutionalitate constatate potrivit articolului 144 literele a) si b),
legea sau regulamentul se transmite spre reexaminare. Daca legea este adoptata
in aceeasi forma, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul membrilor
fiecarei Camere, obiectia de neconstitutionalitate este inlaturata, iar
promulgarea devine obligatorie.
(2)
Deciziile Curtii Constitutionale sunt obligatorii si au putere numai pentru
viitor. Ele se publica in Monitorul Oficial al Romaniei.
REVIZUIREA CONSTITUTIEI
ARTICOLUL
146
Initiativa revizuirii
(1) Revizuirea Constitutiei
poate fi initiata de Presedintele Romaniei la propunerea Guvernului, de cel
putin o patrime din numarul deputatilor sau al senatorilor, precum si de cel
putin 500.000 de cetateni cu drept de vot.
(2) Cetatenii care initiaza
revizuirea Constitutiei trebuie sa provina din cel putin jumatate din judetele
tarii, iar in fiecare din aceste judete sau in municipiul Bucuresti trebuie sa
fie inregistrate cel putin 20.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative.
ARTICOLUL
147
Procedura de revizuire
(1) Proiectul sau propunerea de
revizuire trebuie adoptata de Camera Deputatilor si de Senat, cu o majoritate de
cel putin doua treimi din numarul membrilor fiecarei Camere.
(2) Daca prin procedura de
mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta
comuna, hotarasc cu votul a cel putin trei patrimi din numarul deputatilor si
senatorilor.
(3) Revizuirea este
definitiva dupa aprobarea ei prin referendum, organizat in cel mult 30 de zile
de la data adoptarii proiectului sau a propunerii de revizuire.
ARTICOLUL
148
Limitele revizuirii
(1) Dispozitiile prezentei
Constitutii privind caracterul national, independent, unitar si indivizibil al
statului roman, forma republicana de guvernamant, integritatea teritoriului,
independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficiala nu pot forma
obiectul revizuirii.
(2) De
asemenea, nici o revizuire nu poate fi facuta daca are ca rezultat suprimarea
drepturilor si a libertatilor fundamentale ale cetatenilor sau a garantiilor
acestora.
(3) Constitutia nu
poate fi revizuita pe durata starii de asediu sau a starii de urgenta si nici in
timp de razboi.
DISPOZITII FINALE SI TRANZITORII
ARTICOLUL
149
Intrarea in vigoare
Prezenta Constitutie intra in
vigoare la data aprobarii ei prin referendum. La aceeasi data, Constitutia din
21 august 1965 este si ramane in intregime abrogata.
ARTICOLUL
150
Conflictul temporal de legi
(1) Legile si toate celelalte
acte normative raman in vigoare, in masura in care ele nu contravin prezentei
Constitutii.
(2) Consiliul
Legislativ, in termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a legii sale de
organizare, va examina conformitatea legislatiei cu prezenta Constitutie si va
face Parlamentului sau, dupa caz, Guvernului, propuneri corespunzatoare.
ARTICOLUL
151
Institutiile existente
(1) Institutiile republicii,
existente la data intrarii in vigoare a prezentei Constitutii, raman in
functiune pana la constituirea celor noi.
(2) Noua Curte Suprema de
justitie va fi numita, in conditiile legii, de Camera Deputatilor si de Senat,
in sedinta comuna, la propunerea Presedintelui Romaniei, in termen de 6 luni de
la intrarea in vigoare a prezentei Constitutii.
ARTICOLUL 152
Institutiile viitoare
(1) In termen de 6 luni de la
data intrarii in vigoare a Constitutiei, se infiinteaza Curtea Constitutionala
si Curtea de Conturi.
(2)
Judecatorii primei Curti Constitutionale sunt numiti pentru o perioada de 3,
de 6 si, respectiv, de 9 ani. Presedintele Romaniei, Camera Deputatilor si
Senatul desemneaza cate un judecator pentru fiecare perioada. Constitutia
Romaniei a fost adoptata in sedinta Adunarii Constituante din 21 noiembrie 1991,
prin vot nominal, cu 414 voturi "pentru" si 95 voturi "contra".
PRESEDINTII
ADUNARII CONSTITUANTE
academician ALEXANDRU BIRLADEANU
MARTIAN DAN
ANEXA
ADUNAREA CONSTITUANTA
PROCES - VERBAL
privind rezultatul votului exprimat de deputati si
senatori
asupra proiectului de Constitutie a Romaniei,
incheiat astazi 21 noiembrie 1991
Comitetul
Adunarii Constituante a procedat la verificarea si numararea voturilor exprimate
de catre deputati si senatori, prin apel nominal, asupra proiectului de
Constitutie a Romaniei si a constatat urmatoarele:
1. Din numarul total de 510 deputati si
senatori, ce compun Adunarea Constituanta, au raspuns la apelul nominal 476
parlamentari, din care: - 371 deputati - 105 senatori. Un numar de 20 deputati
si 13 senatori si-au exprimat votul nominal prin corespondenta, potrivit
prevederilor art. 1 din Hotararea Adunarii Constituante nr. 3 din 13 noiembrie
1991 privind unele masuri in vederea adoptarii Constitutiei Romaniei. Senatorul
Karoly Kiraly nu a raspuns la apelul nominal si nici nu si-a exprimat votul prin
corespondenta, intrand, astfel, sub incidenta dispozitiilor art. 2 din Hotararea
Adunarii Constituante nr. 3 din 13 noiembrie 1991 privind unele masuri in
vederea adoptarii Constitutiei Romaniei.
2.
Din numarul voturilor exprimate rezulta ca 414 membri ai Adunarii
Constituante au votat pentru adoptarea Constitutiei, iar 95 membri ai Adunarii
Constituante au votat contra adoptarii Constitutiei.
3. Cei 414 deputati si senatori, care au
votat pentru adoptarea Constitutiei, reprezinta mai mult de doua treimi din
numarul total al membrilor Adunarii Constituante.
4. Ca urmare, Comitetul Adunarii Constituante
constata ca sunt intrunite cerintele art. 12 din Hotararea Adunarii Constituante
nr. 1/1990 si, ca atare, declara adoptata Constitutia Romaniei de catre Adunarea
Constituanta, in sedinta sa din ziua de 21 noiembrie 1991.
COMITETUL ADUNARII CONSTITUANTE
DEPUTATI SENATORI
Martian Dan Alexandru Birladeanu
Marian Enache Radu Campeanu
Ionel Roman Oliviu Gherman
Mircea Ionescu-Quintus Vasile Mois
Victor Cevdarie Karoly Kiraly
Neculae Radu Iosif Dan
Cazimir Ionescu Paul Jerbas
Bogdan Patrascu Petre Jurcan
Lazar Madaras Attila Verestoy
Prezentul proces-verbal a fost semnat de toti membrii Comitetului Adunarii
Constituante, cu exceptia domnului Karoly Kiraly.