Parlamentul României
Lege nr. 304
din
28 iunie 2004
privind organizarea judiciară
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 576 din 29
iunie 2004
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Organizarea judiciară se instituie având ca finalitate
asigurarea respectării drepturilor și a libertăților fundamentale ale persoanei
prevăzute, în principal, în următoarele documente: Carta internațională a
drepturilor omului, Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a
libertăților fundamentale, Convenția Organizației Națiunilor Unite asupra
drepturilor copilului și Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene,
precum și pentru garantarea respectării Constituției și a legilor țării.
Organizarea judiciară are, de asemenea, ca obiectiv de bază asigurarea respectării dreptului la un proces echitabil și judecarea proceselor de către instanțe judecătorești în mod imparțial și independent de orice influențe extranee.
TITLUL I
Dispoziții generale
CAPITOLUL I
Principiile organizării judiciare
Art. 1.- (1)Puterea judecătorească se exercită de Înalta Curte de Casație
și Justiție și de celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege.
(2)Consiliul
(3)Ministerul Public își exercită atribuțiile
prin procurori constituiți în parchete, în condițiile legii.
Art. 2.- (1)Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți.
(2)Justiția se realizează prin următoarele instanțe
judecătorești:
a)Înalta Curte de Casație și
Justiție;
b)curți de apel;
c)tribunale;
d)tribunale specializate;
e)judecătorii.
Art. 3.-
Competența organelor judiciare și procedura judiciară sunt stabilite de lege.
Art. 4.- (1)În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă
interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și
drepturile și libertățile cetățenilor.
(2)Parchetele funcționează pe lângă instanțele
de judecată, conduc și supraveghează activitatea de cercetare penală a poliției
judiciare, în condițiile legii.
Art. 5.- Ministerul Justiției
asigură buna organizare și administrare a justiției ca serviciu public.
CAPITOLUL II
Accesul la justiție
Art. 6.- (1)Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea
drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime în exercitarea
dreptului său la un proces echitabil.
(2)Accesul la justiție nu poate fi îngrădit.
Art. 7.- (1)Toate persoanele sunt egale în fața legii, fără privilegii și
fără discriminări.
(2)Justiția se realizează în mod egal pentru toți, fără deosebire
de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală,
opinie, apartenență politică, avere, origine ori condiție socială sau de orice
alte criterii discriminatorii.
Art. 8.- Asistența juridică
internațională se solicită sau se acordă în condițiile prevăzute de lege, de
convențiile internaționale la care România este parte sau, după caz, pe bază de
reciprocitate.
Art. 9.- Plenul Consiliului
Superior al Magistraturii funcționează ca instanță de judecată pentru
soluționarea contestațiilor formulate de magistrați împotriva hotărârilor
pronunțate de secțiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepția celor
date în materie disciplinară.
Art. 10.- Toate
persoanele au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor
într-un termen rezonabil, de către o instanță imparțială și independentă,
constituită potrivit legii.
Art. 11.-
Ședințele de judecată sunt publice, în afară de cazurile prevăzute de lege.
Pronunțarea hotărârilor se face în ședință publică, cu excepția cazurilor
prevăzute de lege.
Art. 12.- (1)Procedura judiciară se desfășoară în limba română.
(2)Cetățenii români aparținând minorităților naționale au dreptul
să se exprime în limba maternă, în fața instanțelor de
judecată, în condițiile prezentei legi.
(3)În cazul în care una sau mai multe părți solicită să se exprime în limba maternă, instanța de judecată trebuie
să asigure, în mod gratuit, folosirea unui interpret sau traducător autorizat.
(4)În situația în care toate părțile solicită sau sunt de acord să se exprime în limba maternă, instanța de judecată trebuie
să asigure exercitarea acestui drept, precum și buna administrare a justiției
cu respectarea principiilor contradictorialității, oralității și publicității.
(5)Cererile și actele procedurale se întocmesc
numai în limba română.
(6)Consemnarea dezbaterilor purtate de părți în limba maternă se
face la dictarea publică a președintelui și numai în limba română. Obiecțiunile
formulate de cei interesați cu privire la traduceri și consemnarea acestora se
rezolvă de instanța de judecată până la încheierea dezbaterilor din acel dosar,
consemnându-se în încheierea de ședință.
(7)Interpretul sau traducătorul va semna
pe toate actele întocmite, pentru conformitate, atunci când acestea au fost
redactate sau consemnarea s-a făcut în baza traducerii sale.
Art. 13.-
Dreptul la apărare este garantat. În tot cursul procesului, părțile au dreptul să fie reprezentate sau, după caz, asistate de un apărător,
ales sau numit din oficiu, potrivit legii.
Art. 14.-
Hotărârile judecătorești trebuie respectate și aduse la îndeplinire în
condițiile legii.
Art. 15.-
Hotărârile judecătorești pot fi desființate sau modificate numai în căile de
atac prevăzute de lege și exercitate conform dispozițiilor legale.
TITLUL
II
Instanțele judecătorești
CAPITOLUL I
Înalta Curte de Casație și Justiție
SECȚIUNEA
1
Organizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție
Art. 16.- (1)În România funcționează o singură instanță supremă, denumită
Înalta Curte de Casație și Justiție, cu personalitate juridică și cu sediul în
capitala țării.
(2)Înalta Curte de Casație și Justiție asigură
interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe
judecătorești, potrivit competenței sale.
(3)Președintele Înaltei Curți de Casație și
Justiție are calitatea de ordonator principal de credite.
(4)Cheltuielile necesare funcționării se
finanțează din bugetul de stat.
Art. 17.- (1)Înalta Curte de Casație și Justiție se compune din:
președinte, un vicepreședinte, 4 președinți de secții și judecători.
(2)Înalta Curte de Casație și Justiție este organizată în 4
secții - Secția civilă și de proprietate intelectuală, Secția penală, Secția
comercială, Secția de contencios administrativ și fiscal -, Completul de 9
judecători și Secțiile Unite, fiecare având competență proprie.
Art. 18.- (1)În cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție funcționează
magistrați-asistenți, stabiliți prin statul de funcții.
(2)Înalta Curte de Casație și Justiție cuprinde în structură Cancelaria, direcții, servicii și birouri, cu personalul stabilit prin statul de funcții.
SECȚIUNEA
a 2-a
Competența Înaltei Curți de Casație și Justiție
Art. 19.- Secția civilă și de proprietate intelectuală, Secția penală,
Secția comercială și Secția de contencios administrativ și fiscal ale Înaltei
Curți de Casație și Justiție judecă recursurile împotriva hotărârilor
pronunțate de curțile de apel și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de
lege.
Art. 20.-
Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție judecă:
a)în primă instanță, procesele și cererile date prin lege în
competența de primă instanță a Înaltei Curți de Casație și Justiție;
b)recursurile, în
condițiile prevăzute de lege.
Art. 21.- (1)Secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție, în raport cu
competența fiecăreia, soluționează:
a)cererile de strămutare, pentru motivele prevăzute în codurile
de procedură;
b)conflictele de
competență, în cazurile prevăzute de lege;
c)orice alte cereri
prevăzute de lege.
(2)Secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție soluționează și
recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor
judecătorești, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nici o altă cale, iar cursul judecății a fost întrerupt în fața
curților de apel.
Art. 22.- (1)Completul de 9 judecători soluționează recursurile și cererile
în cauzele judecate în primă instanță de Secția penală a Înaltei Curți de
Casație și Justiție.
(2)Completul de 9 judecători judecă și alte cauze date în
competența sa prin lege, precum și ca instanță
disciplinară.
Art. 23.-
Înalta Curte de Casație și Justiție se constituie în Secții Unite pentru:
a)judecarea recursurilor în interesul legii;
b)soluționarea, în
condițiile prezentei legi, a sesizărilor privind schimbarea jurisprudenței
Înaltei Curți de Casație și Justiție;
c)sesizarea Curții
Constituționale pentru controlul constituționalității legilor înainte de
promulgare.
Art. 24.- Dacă o secție a Înaltei Curți de Casație și Justiție consideră că
este necesar să revină asupra propriei jurisprudențe, întrerupe judecata și
sesizează Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, care judecă
cu citarea părților din dosarul a cărui judecată a fost întreruptă. După ce Secțiile Unite s-au pronunțat asupra sesizării privind
schimbarea jurisprudenței, judecata continuă.
Art. 25.- (1)La sfârșitul fiecărui an, Înalta Curte de Casație și Justiție,
în Secții Unite, stabilește cazurile în care este necesară îmbunătățirea
legislației și le comunică ministrului justiției.
(2)Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție poate încuviința ca judecătorii să se informeze la sediul instanțelor asupra aspectelor privind aplicarea corectă și unitară a legii, făcând cunoscută jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, și să constate situații care justifică propuneri de îmbunătățire a legislației.
SECȚIUNEA
a 3-a
Conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție
Art. 26.- (1)Conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție se exercită de
președinte, vicepreședinte și colegiul de conducere.
(2)Președintele reprezintă Înalta Curte de Casație și Justiție în
relațiile interne și internaționale.
(3)Președintele, vicepreședintele, președinții de secții și 5
judecători, aleși pe o perioadă de 5 ani în adunarea generală a judecătorilor,
cu reprezentarea fiecărei secții, constituie colegiul de conducere al Înaltei
Curți de Casație și Justiție. Când se dezbat probleme economico-financiare și
administrative, la ședințele colegiului de conducere participă managerul
economic al Înaltei Curți de Casație și Justiție, care are vot consultativ.
Art. 27.- (1)Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție
are următoarele atribuții:
a)aprobă Regulamentul privind organizarea și funcționarea
administrativă, precum și statele de funcții și de personal ale Înaltei Curți
de Casație și Justiție;
b)recomandă Plenului
Consiliului Superior al Magistraturii numirea la Înalta Curte de Casație și
Justiție a judecătorilor în funcție cărora le expiră mandatul de 6 ani;
c)propune Consiliului
Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea și
încetarea din funcție a magistraților-asistenți;
d)organizează și supraveghează rezolvarea petițiilor, în
condițiile legii;
e)exercită acțiunea
disciplinară împotriva președintelui, vicepreședintelui, președinților de
secții, judecătorilor și magistraților-asistenți ai Înaltei Curți de Casație și
Justiție, precum și împotriva președinților curților de apel;
f)propune proiectul de
buget al Înaltei Curți de Casație și Justiție;
g)exercită alte
atribuții prevăzute în Regulamentul privind organizarea și funcționarea
administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
(2)Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție este prezidat de către președinte, iar în lipsa acestuia, de
către vicepreședinte.
(3)Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție
se întrunește trimestrial sau ori de câte ori este
necesar, la convocarea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție sau
la solicitarea a cel puțin 3 dintre membrii săi.
(4)Hotărârile colegiului de conducere al
Înaltei Curți de Casație și Justiție se adoptă cu votul majorității membrilor
săi.
Art. 28.-
Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție se
întrunește pentru:
a)aprobarea raportului anual de activitate, care se dă
publicității;
b)aprobarea bugetului
Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu avizul consultativ al Ministerului
Finanțelor Publice;
c)alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, în condițiile legii.
SECȚIUNEA
a 4-a
Completele de judecată
Art. 29.- (1)Completele de judecată se compun din 3 judecători ai aceleiași
secții.
(2)Dacă numărul de judecători necesar formării
completului de judecată nu se poate asigura, acesta se constituie cu judecători
de la celelalte secții, desemnați de către președintele sau vicepreședintele
Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Art. 30.- Completul
de 9 judecători este prezidat de președintele sau vicepreședintele Înaltei
Curți de Casație și Justiție. În lipsa acestora, completul poate fi prezidat de
un președinte de secție sau de un judecător desemnat
în acest scop de președintele ori vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și
Justiție.
Art. 31.- (1)Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție prezidează
Secțiile Unite, Completul de 9 judecători, iar în cadrul secțiilor orice
complet, când participă la judecată.
(2)În lipsa președintelui, ședințele la care acesta trebuie să ia parte sunt prezidate de vicepreședintele instanței sau
de un președinte de secție.
(3)Președinții de secții pot prezida orice complet
de judecată din cadrul secției, iar ceilalți judecători prezidează prin
rotație.
Art. 32.- În
cazul în care Înalta Curte de Casație și Justiție judecă în Secții Unite, la
judecată trebuie să ia parte cel puțin două treimi din numărul judecătorilor în
funcție. Decizia poate fi luată numai cu majoritatea
voturilor celor prezenți.
CAPITOLUL II
Curțile de apel, tribunalele, tribunalele specializate
și judecătoriile
SECȚIUNEA
1
Organizarea curților de apel, a tribunalelor, a
tribunalelor
specializate și a judecătoriilor
Art. 33.- (1)Curțile de apel sunt instanțe cu personalitate juridică, în
circumscripția cărora funcționează mai multe tribunale și tribunale
specializate, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta lege.
(2)Curtea de Apel București funcționează și ca
instanță specializată pentru judecarea cauzelor privind proprietatea
intelectuală, potrivit legii.
(3)În cadrul curților de apel funcționează secții pentru cauze
civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori și de familie, cauze de
contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și
asigurări sociale, precum și, în raport cu natura și numărul cauzelor, secții
maritime și fluviale sau pentru alte materii.
Art. 34.- (1)Tribunalele sunt instanțe cu personalitate juridică,
organizate la nivelul fiecărui județ și al municipiului București, și au, de
regulă, sediul în municipiul reședință de județ.
(2)Tribunalul București funcționează și ca
instanță specializată pentru judecarea cauzelor privind proprietatea
intelectuală, potrivit legii.
(3)În circumscripția fiecărui tribunal sunt cuprinse toate
judecătoriile din județ sau, după caz, din municipiul București.
(4)În cadrul tribunalelor funcționează secții
pentru cauze civile și secții pentru cauze penale și, în raport cu natura și
numărul cauzelor, secții maritime și fluviale sau pentru alte materii.
Art. 35.- (1)Tribunalele specializate sunt:
a)tribunale pentru minori și familie;
b)tribunale de muncă
și asigurări sociale;
c)tribunale
comerciale;
d)tribunale administrativ-fiscale.
(2)Tribunalele specializate sunt instanțe fără
personalitate juridică, care funcționează la nivelul fiecărui județ și al
municipiului București și au, de regulă, sediul în municipiul reședință de
județ.
Art. 36.- (1)Judecătoriile sunt instanțe fără personalitate juridică,
organizate în județe și în sectoarele municipiului București, potrivit anexei.
(2)Localitățile care fac parte din circumscripțiile
judecătoriilor din fiecare județ se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la
propunerea ministrului justiției, cu avizul Consiliului Superior al
Magistraturii.
Art. 37.- În
raport cu natura și numărul cauzelor, în cadrul tribunalelor specializate și al
judecătoriilor se pot înființa secții.
Art. 38.- (1)Secțiile curților de apel și ale instanțelor din
circumscripția acestora se înființează la propunerea președinților curților de
apel, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.
(2)Componența secțiilor se stabilește de
președintele instanței, în raport cu volumul de activitate, ținându-se seama de
specializarea judecătorului.
(3)În mod excepțional, în situația în care în cadrul unei secții
nu se poate constitui un complet de judecată, președintele
instanței poate dispune participarea unor judecători de la alte secții.
Art. 39.- În
raport cu volumul de activitate, cu natura și complexitatea cauzelor deduse
judecății, pentru curțile de apel, tribunale și judecătorii se pot înființa sedii
secundare cu activitate permanentă în alte localități din județ sau în
municipiul București.
SECȚIUNEA
a 2-a
Competența instanțelor judecătorești
Art. 40.-
Competența judecătoriilor, a tribunalelor și a curților de apel este stabilită
în Codul de procedură civilă, cu
modificările și completările ulterioare, și în Codul de procedură penală, cu
modificările și completările ulterioare, precum și în legi speciale.
Art. 41.-
Tribunalele pentru minori și familie judecă în primă instanță următoarele
categorii de cauze:
1.în materie civilă, cauzele referitoare la drepturile,
obligațiile și interesele legitime privind persoana minorilor, decăderea din
drepturile părintești, cererile privind nulitatea sau desfacerea căsătoriei,
cererile pentru încuviințarea, nulitatea sau desfacerea adopției, precum și
cauzele privind raporturile de familie;
2.în materie penală, infracțiuni săvârșite de minori sau asupra
minorilor.
Art. 42.- Când
în aceeași cauză sunt mai mulți inculpați, unii minori și alții majori, și nu
este posibilă disjungerea, competența aparține tribunalului pentru minori și
familie.
Art. 43.-
Tribunalele de muncă și asigurări sociale soluționează în primă instanță
conflictele de muncă și asigurări sociale.
Art. 44.-
Tribunalele comerciale judecă în primă instanță procesele și cererile în
materie comercială, inclusiv cele în materie de reorganizare judiciară și
faliment, în afară de cele date prin lege în competența judecătoriilor.
Art. 45.- (1)Tribunalele administrativ-fiscale judecă în primă instanță
cauzele în materie de contencios administrativ și fiscal, precum și cererile
persoanelor vătămate prin ordonanțe sau, după caz, dispoziții din ordonanțe ale
Guvernului declarate neconstituționale, în afară de cele date prin lege în
competența curților de apel.
(2)Tribunalele administrativ-fiscale judecă în primă instanță și litigiile rezultate din activitatea Curții de Conturi, în afară de cele date prin lege în competența curților de apel.
SECȚIUNEA
a 3-a
Conducerea instanțelor judecătorești
Art. 46.- (1)Fiecare instanță judecătorească este condusă de un președinte.
(2)Președinții curților de apel și ai
tribunalelor exercită, de asemenea, atribuții de coordonare și control ale
administrării instanței unde funcționează, precum și ale instanțelor din
circumscripție.
(3)Președinții judecătoriilor și ai tribunalelor specializate
exercită și atribuții de administrare a instanței.
Art. 47.-
Președinții curților de apel au calitatea de ordonator secundar de credite, iar
președinții tribunalelor au calitatea de ordonator terțiar de credite.
Art. 48.- (1)În funcție de volumul de activitate și de complexitatea
cauzelor, la curțile de apel, tribunale și tribunale specializate, președintele
poate fi ajutat de 1-2 vicepreședinți, iar la judecătorii, președintele poate
fi ajutat de un vicepreședinte.
(2)La Curtea de Apel București și la Tribunalul București,
președintele poate fi ajutat de 1-3 vicepreședinți.
Art. 49.- (1)Președinții și vicepreședinții instanțelor judecătorești iau
măsuri pentru organizarea și buna funcționare a instanțelor pe care le conduc
și, după caz, a instanțelor din circumscripțiile acestora, asigură și verifică
respectarea obligațiilor statutare și a regulamentelor de către judecători și
personalul auxiliar de specialitate.
(2)Verificările efectuate personal de președinți sau
vicepreședinți ori, după caz, prin judecătorii inspectori trebuie să respecte principiile independenței judecătorilor și
supunerii lor numai legii, precum și autoritatea de lucru judecat.
Art. 50.-
Președinții instanțelor desemnează judecătorii care urmează să îndeplinească,
potrivit legii, și alte atribuții decât cele privind activitatea de judecată.
Art. 51.-
Secțiile instanțelor judecătorești sunt conduse de câte un președinte de
secție.
Art. 52.- (1)În cadrul fiecărei instanțe judecătorești funcționează un colegiu
de conducere, care hotărăște cu privire la problemele generale de conducere a
instanței. Colegiul de conducere al curții de apel exercită
și acțiunea disciplinară, în condițiile legii.
(2)Colegiile de conducere sunt formate dintr-un număr impar de
membri și au următoarea componență:
a)la curțile de apel: președintele, vicepreședinții, judecătorii
inspectori și președinții de secții, precum și 1-2 judecători aleși în adunarea
generală a judecătorilor;
b)la tribunale și tribunale
specializate: președintele, vicepreședinții și președinții de secții, precum și
1-2 judecători aleși în adunarea generală a judecătorilor;
c)la judecătorii:
președintele și, după caz, vicepreședintele și președinții de secții, precum și
1-2 judecători aleși în adunarea generală a judecătorilor.
(3)La curțile de apel și tribunale, când colegiul de conducere
dezbate probleme economico-financiare sau administrative, la ședințele acestuia
participă și managerul economic al instanței, cu vot consultativ.
(4)În funcție de problemele supuse dezbaterii, la ședințele
colegiilor de conducere ale curților de apel, ale tribunalelor și tribunalelor
specializate pot fi invitate și persoane cu funcții de conducere a instanțelor din circumscripția acestora.
Art. 53.- (1)La instanțele judecătorești se organizează, anual sau ori de
câte ori este necesar, adunări generale ale judecătorilor.
(2)Adunările generale ale judecătorilor se convoacă după cum
urmează:
a)adunarea generală a
curții de apel și adunarea generală a judecătorilor din circumscripția acesteia
- de președintele curții de apel;
b)adunarea generală a
tribunalului și adunarea generală a judecătorilor din circumscripția acestuia -
de președintele tribunalului;
c)adunarea generală a
tribunalului specializat - de președintele acestuia;
d)adunarea generală a judecătorilor - de președintele
judecătoriei.
Art. 54.-
Adunările generale ale judecătorilor, prevăzute la art. 53
alin. (1), au următoarele atribuții:
a)dezbat activitatea anuală desfășurată de instanțe;
b)aleg, în condițiile
legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
c)dezbat probleme de
drept;
d)analizează proiecte de acte normative, la solicitarea
ministrului justiției sau a Consiliului Superior al Magistraturii;
e)formulează puncte de
vedere la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii;
f)îndeplinesc alte atribuții prevăzute de lege sau regulamente.
SECȚIUNEA
a 4-a
Completele de judecată
Art. 55.- (1)Președinții instanțelor sau, după caz, președinții de secții
stabilesc compunerea completelor de judecată, de regulă, la începutul anului
judecătoresc, cu avizul colegiului de conducere al instanței, urmărind
asigurarea continuității completului.
(2)Completul de judecată este prezidat
de președintele sau vicepreședintele instanței, de judecătorul inspector ori,
după caz, de președintele de secție, atunci când aceștia participă la judecată.
În celelalte cazuri, completul de judecată este
prezidat, prin rotație, de judecătorul desemnat de președintele instanței sau
al secției, dintre judecătorii care compun acel complet.
Art. 56.- (1)Repartizarea cauzelor pe complete de judecată se face în mod
aleatoriu, în sistem informatizat.
(2)Cauzele repartizate unui complet de judecată
nu pot fi trecute altui complet decât în condițiile prevăzute de lege.
Art. 57.- (1)Cauzele se judecă în primă instanță în complet format din 2
judecători, cu excepția următoarelor cauze, care se judecă de un singur
judecător:
a)cererile privind pensii de întreținere, cererile privind
înregistrările și rectificările în registrele de stare civilă, cererile privind
popririle, încuviințarea executării silite, învestirea cu formulă executorie și
luarea unor măsuri asigurătorii;
b)cererile de
ordonanță președințială;
c)acțiunile posesorii;
d)plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare a
contravențiilor și de aplicare a sancțiunilor contravenționale;
e)somația de plată;
f)reabilitarea;
g)constatarea intervenției
amnistiei ori grațierii;
h)percheziția și măsurile preventive luate în cursul urmăririi
penale.
(2)Apelurile și recursurile se judecă în
complet format din 3 judecători.
(3)În cazul completului format din 2 judecători, dacă aceștia nu
ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se
pronunța, procesul se judecă din nou în complet de divergență, în condițiile
legii.
(4)Completul de divergență se constituie prin
includerea, în completul de judecată, a președintelui sau a vicepreședintelui
instanței, a judecătorului inspector, a președintelui de secție ori a unui alt
judecător desemnat de președintele instanței.
Art. 58.- (1)Completul pentru soluționarea în primă instanță a cauzelor
privind conflictele de muncă și asigurări sociale se constituie din 2
judecători și 2 asistenți judiciari.
(2)Asistenții judiciari participă la deliberări
cu vot consultativ și semnează hotărârile pronunțate. Opinia acestora se consemnează în hotărâre,
iar opinia separată se motivează.
(3)În cazul în care judecătorii care intră în compunerea completului de judecată nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se pronunța, procesul se judecă din nou în complet de divergență, prevederile art. 57 alin. (3) și (4) fiind aplicabile.
TITLUL
III
Ministerul Public
CAPITOLUL I
Atribuțiile Ministerului Public
Art. 59.- (1)Ministerul Public își exercită atribuțiile în temeiul legii.
(2)Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiilor
legalității, imparțialității și controlului ierarhic, sub autoritatea
ministrului justiției, în condițiile legii.
(3)Procurorii își exercită funcțiile în
conformitate cu legea, respectă și protejează demnitatea umană și apără
drepturile persoanei.
(4)Parchetele sunt independente în relațiile cu
instanțele judecătorești, precum și cu celelalte autorități publice.
Art. 60.-
Ministerul Public exercită, prin procurori, următoarele atribuții:
a)efectuează urmărirea penală în cazurile și în condițiile
prevăzute de lege și participă, potrivit legii, la soluționarea conflictelor
prin mijloace alternative;
b)conduce și
supraveghează activitatea de cercetare penală a poliției judiciare, conduce și
controlează activitatea altor organe de cercetare penală;
c)sesizează instanțele
judecătorești pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii;
d)exercită acțiunea civilă, în cazurile prevăzute de lege;
e)participă, în
condițiile legii, la ședințele de judecată;
f)exercită căile de atac
împotriva hotărârilor judecătorești, în condițiile prevăzute de lege;
g)apără drepturile și
interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicție, ale
dispăruților și ale altor persoane, în condițiile legii;
h)acționează pentru prevenirea și combaterea criminalității, sub
coordonarea ministrului justiției, pentru realizarea unitară a politicii penale
a statului;
i)studiază cauzele
care generează sau favorizează criminalitatea, elaborează și prezintă ministrului
justiției propuneri în vederea eliminării acestora, precum și pentru
perfecționarea legislației în domeniu;
j)exercită orice alte
atribuții prevăzute de lege.
Art. 61.- (1)Dispozițiile procurorului ierarhic superior, date în scris și
în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine.
(2)În soluțiile dispuse, procurorul este
autonom.
Art. 62.- (1)Procurorii din fiecare parchet sunt subordonați conducătorului
parchetului respectiv.
(2)Conducătorul unui parchet este subordonat
conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeași circumscripție.
(3)Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de procurorul general al Parchetului
Național Anticorupție sau de procurorul general al parchetului de pe lângă
curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau
prin procurori inspectori.
Art. 63.- (1)Organele de poliție judiciară își desfășoară activitatea de
cercetare penală, în mod nemijlocit, sub conducerea și supravegherea
procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire dispozițiile acestuia.
(2)Serviciile și organele specializate în culegerea, prelucrarea
și arhivarea informațiilor au obligația de a pune, de îndată, la dispoziția
parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele și toate informațiile
deținute în legătură cu săvârșirea infracțiunilor.
(3)Nerespectarea obligațiilor prevăzute la
alin. (1) și (2)
atrage răspunderea juridică potrivit legii.
Art. 64.- (1)Procurorul participă la ședințele de judecată, în condițiile
legii, și are rol activ în aflarea adevărului.
(2)Procurorul este liber să prezinte în
instanță concluziile pe care le consideră întemeiate, potrivit legii, ținând
seama de probele administrate în cauză.
(3)În procesele penale, la ședința de judecată, poate participa
procurorul care a efectuat urmărirea penală sau alt
procuror desemnat de conducătorul parchetului.
Art. 65.-
Procurorul exercită, în condițiile legii, căile de atac împotriva hotărârilor
judecătorești pe care le consideră netemeinice și nelegale.
Art. 66.- (1)Ministrul justiției, când consideră necesar, din proprie
inițiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercită
controlul asupra procurorilor, prin procurorii inspectori din cadrul
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, din Parchetul
Național Anticorupție, din parchetele de pe lângă curțile de apel sau alți
procurori delegați.
(2)Controlul constă în verificarea modului în care se desfășoară
raporturile de serviciu cu justițiabilii și cu celelalte persoane implicate în
lucrările de competența parchetelor.
(3)Ministrul justiției poate să ceară procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, procurorului general al Parchetului Național Anticorupție informări asupra activității parchetelor și să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea și combaterea criminalității.
CAPITOLUL II
Organizarea Ministerului Public
SECȚIUNEA
1
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție
Art. 67.- (1)Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
coordonează activitatea parchetelor din subordine, îndeplinește atribuțiile
prevăzute de lege, are personalitate juridică și gestionează bugetul
Ministerului Public.
(2)Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este
condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație
și Justiție, ajutat de un prim-adjunct, un adjunct și 3 procurori consilieri.
(3)Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție este ordonator principal de
credite.
Art. 68.-
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție reprezintă Ministerul Public în relațiile cu celelalte autorități
publice și cu orice persoane juridice sau fizice, din
Art. 69.- Procurorul
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
exercită, direct sau prin procurori inspectori, controlul asupra tuturor
parchetelor.
Art. 70.- (1)Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție participă la ședințele Înaltei Curți de Casație și Justiție
în Secții Unite, precum și la orice complet al acesteia, când consideră
necesar.
(2)În cazul imposibilității de participare, procurorul general
deleagă pe prim-adjunctul sau pe adjunctul său ori pe un alt procuror pentru a
participa, în locul său, la ședințele Înaltei Curți de Casație și Justiție
prevăzute la alin. (1).
Art. 71.- Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție desemnează, dintre procurorii acestui parchet, pe
procurorii care participă la ședințele Curții Constituționale, în cazurile
prevăzute de lege.
Art. 72.-
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție are în structură
secții conduse de procurori șefi, care pot fi ajutați de adjuncți. În cadrul secțiilor pot funcționa servicii și birouri conduse de
procurori șefi.
Art. 73.- În
exercitarea atribuțiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casație și Justiție emite ordine cu caracter intern.
Art. 74.- (1)În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție funcționează colegiul de conducere, care hotărăște asupra problemelor
generale de conducere ale Ministerului Public.
(2)Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casație și Justiție este constituit din procurorul general, prim-adjunctul,
adjunctul și consilierii acestuia, procurorii șefi de secție, procurorul
inspector șef și 5 procurori aleși în adunarea generală a procurorilor.
(3)Dispozițiile art. 52 alin. (3) și
(4) se aplică în mod corespunzător.
Art. 75.- (1)Adunarea generală a procurorilor Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casație și Justiție se convoacă de către procurorul general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, anual sau ori de
câte ori este necesar.
(2)Dispozițiile art. 54 se aplică în mod corespunzător.
SECȚIUNEA
a 2-a
Parchetul Național Anticorupție
Art. 76.- (1)Parchetul Național Anticorupție este specializat în combaterea
infracțiunilor de corupție, potrivit legii, își exercită atribuțiile pe întreg
teritoriul României, prin procurori specializați în combaterea infracțiunilor
de corupție și funcționează ca parchet pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție.
(2)Parchetul Național Anticorupție se organizează ca structură
autonomă în cadrul Ministerului Public și este
coordonat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție.
(3)Parchetul Național Anticorupție are
personalitate juridică și sediul în municipiul București.
Art. 77.- (1)Parchetul Național Anticorupție își desfășoară activitatea
potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului
ierarhic, sub autoritatea administrativă a ministrului justiției.
(2)Parchetul Național Anticorupție este
independent în raport cu instanțele judecătorești și cu parchetele de pe lângă
acestea, precum și în relațiile cu celelalte autorități publice, exercitându-și
atribuțiile numai în temeiul legii și pentru asigurarea respectării acesteia.
Art. 78.- (1)Parchetul Național Anticorupție este condus de un procuror
general, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ajutat de doi procurori generali
adjuncți, asimilați adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casație și Justiție.
(2)În activitatea sa, procurorul general al Parchetului Național
Anticorupție este ajutat de 2 procurori consilieri, asimilați procurorilor
consilieri ai procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție.
(3)Procurorul general al Parchetului Național Anticorupție este ordonator principal de credite.
(4)Finanțarea cheltuielilor curente și de capital
ale Parchetului Național Anticorupție se asigură de la bugetul de stat.
Art. 79.- (1)În cadrul Parchetului Național Anticorupție funcționează
colegiul de conducere, care hotărăște asupra problemelor generale de conducere
ale acestui parchet.
(2)Colegiul de conducere al Parchetului Național Anticorupție
este constituit din procurorul general, adjuncții și consilierii acestuia,
procurorii șefi de secție și 5 procurori aleși în adunarea generală a
procurorilor.
(3)Dispozițiile art. 52 alin. (3) și
(4) se aplică în mod corespunzător.
Art. 80.- (1)Adunarea generală a procurorilor Parchetului Național
Anticorupție se convoacă de către procurorul general al acestui parchet, anual
sau ori de câte ori este necesar.
(2)Dispozițiile art. 54 se aplică în mod corespunzător.
Art. 81.- În
exercitarea atribuțiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului Național
Anticorupție emite ordine cu caracter intern.
Art. 82.- (1)În cadrul Parchetului Național Anticorupție se pot înființa servicii
teritoriale, servicii, birouri și alte compartimente de activitate, prin ordin
al procurorului general al acestui parchet.
(2)Sediul serviciilor teritoriale și circumscripția acestora se
stabilesc de procurorul general al Parchetului Național Anticorupție, de
regulă, în localitățile în care își au sediul parchetele de pe lângă curțile de
apel și în raport cu circumscripțiile acestora.
Art. 83.-
Atribuțiile, competența, structura, organizarea și funcționarea Parchetului
Național Anticorupție sunt stabilite prin lege specială.
SECȚIUNEA
a 3-a
Parchetele de pe lângă curțile de apel, tribunale,
tribunale
pentru minori și familie și judecătorii
Art. 84.- (1)Pe lângă fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru
minori și familie și judecătorie funcționează un parchet.
(2)Parchetele au sediul în localitățile în care își au sediul
instanțele pe lângă care funcționează și au aceeași circumscripție cu acestea.
(3)Parchetele de pe lângă curțile de apel și
parchetele de pe lângă tribunale au personalitate juridică. Parchetele de pe lângă tribunalele pentru
minori și familie și parchetele de pe lângă judecătorii nu au personalitate
juridică.
Art. 85.- (1)Parchetele de pe lângă curțile de apel și tribunale au în
structură secții, în cadrul cărora pot funcționa servicii și birouri. Parchetele de pe lângă curțile de apel au în structură și câte o
secție pentru minori și familie.
(2)În raport cu natura și numărul cauzelor, în
cadrul parchetelor de pe lângă judecătorii pot funcționa secții maritime și
fluviale.
(3)Birourile, serviciile ori alte compartimente de specialitate
din cadrul parchetelor se stabilesc de către procurorul general al Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu avizul ministrului
justiției.
Art. 86.- În
localitățile unde funcționează sediile secundare ale tribunalelor și
judecătoriilor se înființează sedii secundare ale parchetelor, cu activitate
permanentă, având aceeași circumscripție cu sediile secundare ale instanțelor
pe lângă care funcționează.
Art. 87.- (1)Parchetele de pe lângă curțile de apel sunt conduse de
procurori generali.
(2)Parchetele de pe lângă tribunale, tribunale
pentru minori și familie și judecătorii sunt conduse de prim-procurori.
(3)Procurorii generali ai parchetelor de pe
lângă curțile de apel și prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale
exercită și atribuții de coordonare și control al administrării parchetului
unde funcționează, precum și a parchetelor din circumscripție.
(4)Prim-procurorii parchetelor de pe lângă
tribunalele pentru minori și prim-procurorii parchetelor de pe lângă
judecătorii exercită și atribuții de administrare a parchetului.
Art. 88.-
Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel au calitatea de
ordonatori secundari de credite, iar prim-procurorii parchetelor de pe lângă
tribunale au calitatea de ordonatori terțiari de credite.
Art. 89.- (1)În funcție de volumul de activitate, la parchetele de pe lângă
curțile de apel și tribunale, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul
poate fi ajutat de 1-2 adjuncți, iar la parchetele de pe lângă tribunalele
pentru minori și familie și judecătorii, prim-procurorul poate fi ajutat de un
adjunct.
(2)La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și la Parchetul
de pe lângă Tribunalul București, procurorul general sau, după caz,
prim-procurorul poate fi ajutat de 1-3 adjuncți.
Art. 90.- (1)Secțiile, serviciile și birourile parchetelor de pe lângă
instanțe sunt conduse de procurori șefi.
(2)Conducătorul fiecărui parchet repartizează
procurorii pe secții, servicii și birouri.
Art. 91.- (1)În cadrul parchetelor funcționează colegii de conducere, care
avizează problemele generale de conducere ale parchetelor.
(2)Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă curți de
apel, tribunale, tribunale pentru minori și familie și judecătorii au în
componență procurori care dețin funcții de nivelul celor prevăzute la art. 52 alin. (2) pentru colegiile de
conducere ale instanțelor.
(3)Dispozițiile art. 52 alin. (2)-(4)
se aplică în mod corespunzător.
Art. 92.-
Dispozițiile art. 53 și 54 se aplică în mod corespunzător și
pentru organizarea și desfășurarea adunărilor generale ale procurorilor.
TITLUL
IV
Organizarea și funcționarea Institutului Național al
Magistraturii
Art. 93.- (1)Institutul Național al Magistraturii este instituția publică
cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Consiliului Superior al
Magistraturii, care realizează formarea inițială a judecătorilor și procurorilor,
formarea profesională continuă a magistraților în funcție, precum și formarea
formatorilor, în condițiile legii.
(2)Institutul Național al Magistraturii nu face parte din
sistemul național de învățământ și educație și nu este
supus dispozițiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea instituțiilor
de învățământ superior și recunoașterea diplomelor.
(3)Institutul Național al Magistraturii are
sediul în municipiul București.
Art. 94.- (1)Institutul Național al Magistraturii este condus de un
consiliu științific format din 13 membri: un judecător al Înaltei Curți de
Casație și Justiție, un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție, un judecător al Curții de Apel București, un procuror de
la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, desemnați de Consiliul
Superior al Magistraturii, 3 profesori universitari, recomandați de Facultatea
de Drept a Universității București, Facultatea de Drept a Universității
"Alexandru Ioan Cuza" din Iași și Facultatea de Drept a Universității
"Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca, 4 reprezentanți aleși ai personalului
de instruire din cadrul Institutului, un reprezentant al auditorilor de
justiție, precum și directorul Institutului Național al Magistraturii, care face
parte de drept din consiliu și îl prezidează.
(2)Directorul Institutului Național al Magistraturii și cei doi
adjuncți ai acestuia sunt numiți de Consiliul Superior al Magistraturii, din
rândul personalului de instruire de specialitate juridică al magistraților sau
al cadrelor didactice din învățământul superior juridic acreditat potrivit
legii.
(3)Durata mandatului membrilor consiliului științific este de 3 ani și poate fi reînnoit, cu excepția mandatului
reprezentantului auditorilor de justiție, care este ales pe unan.
(4)La ședințele consiliului științific pot participa, fără drept
de vot, reprezentanți ai asociațiilor profesionale legal constituite ale
magistraților.
Art. 95.-
Consiliul științific al Institutului Național al Magistraturii propune proiectul
de buget și hotărăște asupra problemelor care privesc organizarea și
funcționarea Institutului, la propunerea directorului acestei instituții.
Art. 96.- (1)Institutul Național al Magistraturii este finanțat de la
bugetul de stat, prin bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, în
condițiile legii.
(2)Directorul Institutului Național al Magistraturii este ordonator secundar de credite.
Art. 97.- (1)Numărul maxim de posturi pentru Institutul Național al
Magistraturii se stabilește prin hotărâre a Guvernului.
(2)Structura organizatorică, statele de funcții
și statele de personal ale Institutului Național al Magistraturii se aprobă de
Consiliul Superior al Magistraturii.
Art. 98.- (1)Personalul de instruire al Institutului Național al Magistraturii
este asigurat, de regulă, din rândul judecătorilor și procurorilor în funcție
cu o vechime de cel puțin 10 ani în magistratură, care pot fi detașați în
condițiile prezentei legi, cu acordul lor, în cadrul Institutului, cu avizul
consiliului științific al Institutului.
(2)Institutul Național al Magistraturii poate folosi, în
condițiile legii, și cadre didactice din învățământul juridic superior
acreditat potrivit legii, alți specialiști români și străini, precum și
personal de specialitate juridică asimilat magistraților, pentru desfășurarea
procesului de formare profesională.
(3)Salarizarea personalului de instruire de altă
specialitate decât cea juridică este stabilită prin Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele
autorității judecătorești, republicată, cu modificările și completările
ulterioare.
Art. 99.- Prin
hotărâre a Guvernului se pot înființa, în subordinea Ministerului Justiției și a
Ministerului Public, centre și puncte zonale de formare profesională continuă a
grefierilor și a altor categorii de personal de specialitate.
TITLUL
V
Asistenții judiciari
Art. 100.- Asistenții judiciari sunt numiți de ministrul justiției, la propunerea
Consiliului Economic și Social, pe o perioadă de 5 ani, dintre persoanele cu o
vechime în funcții juridice de cel puțin 5 ani și care îndeplinesc cumulativ
următoarele condiții:
a)au cetățenia română, domiciliul în România și capacitate deplină
de exercițiu;
b)sunt licențiate în
drept și dovedesc o pregătire teoretică corespunzătoare;
c)nu au antecedente
penale, nu au cazier fiscal și se bucură de o bună reputație;
d)cunosc limba română;
e)sunt apte, din punct
de vedere medical, pentru exercitarea funcției.
Art. 101.- (1)Asistenții judiciari se bucură de stabilitate pe durata
mandatului și se supun numai legii.
(2)Dispozițiile legale privind obligațiile,
interdicțiile și incompatibilitățile magistraților se aplică și asistenților
judiciari.
(3)Dispozițiile referitoare la concediul de
odihnă, asistență medicală gratuită și gratuitatea transportului, prevăzute de
lege pentru magistrați, se aplică și asistenților judiciari.
(4)Asistenții judiciari depun jurământul în condițiile prevăzute
de lege pentru magistrați.
(5)Numărul total al posturilor de asistenți judiciari și
repartizarea posturilor pe instanțe, în raport cu volumul de activitate, se
stabilesc prin ordin al ministrului justiției.
Art. 102.- Asistenții
judiciari exercită atribuțiile prevăzute la art. 58 alin.
(2), precum și alte atribuții prevăzute în Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești.
Art. 103.- (1)Asistenților judiciari li se aplică dispozițiile legale
privind abaterile și sancțiunile disciplinare, precum și motivele de eliberare
din funcție prevăzute de lege pentru magistrați.
(2)Sancțiunile disciplinare se aplică de către
ministrul justiției.
(3)Împotriva sancțiunilor aplicate potrivit
alin. (2) se poate
face contestație, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancțiunii, la
secția de contencios administrativ și fiscal a curții de apel în circumscripția
căreia funcționează cel sancționat. Hotărârea curții de apel este
definitivă.
(4)Asistenții judiciari pot fi eliberați din
funcție și ca urmare a reducerii numărului de posturi, în raport cu volumul de
activitate al instanței.
(5)Sancțiunile aplicate asistenților judiciari și eliberarea din
funcție a acestora se comunică Consiliului Economic și
Social de ministrul justiției.
Art. 104.- Prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Consiliului Economic
și Social și a Ministerului Justiției, se stabilesc:
a)condițiile, procedura de selecție și de propunere de către
Consiliul Economic și Social a candidaților, pentru a fi numiți ca asistenți
judiciari de către ministrul justiției;
b)condițiile de
delegare, detașare și transfer al asistenților judiciari.
Art. 105.-
Magistrații consultanți în funcție la data intrării în vigoare a prezentei legi
sunt numiți de drept în funcțiile de asistenți judiciari și își continuă
activitatea în cadrul tribunalelor de muncă și asigurări sociale sau, după caz,
al secțiilor sau completelor specializate.
TITLUL
VI
Compartimentele auxiliare de specialitate
din cadrul instanțelor și al parchetelor
Art. 106.- (1)Toate instanțele judecătorești și toate parchetele au în
structură următoarele compartimente auxiliare de specialitate:
a)registratura;
b)grefa;
c)arhiva;
d)biroul de informare și relații publice;
e)biblioteca.
(2)Instanțele judecătorești și parchetele pot
avea și alte compartimente stabilite prin regulamentele prevăzute la art. 126 alin. (1) și
art. 127 alin. (1).
(3)Curțile de apel și parchetele de pe lângă aceste curți, Înalta
Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție și Parchetul Național Anticorupție au, de asemenea, în structură un
compartiment de documentare și un compartiment de informatică juridică. Compartimentele de informatică juridică se pot organiza și în
structura tribunalelor, a tribunalelor specializate, a judecătoriilor și a
parchetelor de pe lângă aceste instanțe.
Art. 107.- (1)Biroul de informare și relații publice asigură legăturile instanței
sau ale parchetului cu publicul și cu mijloacele de comunicare în masă, în
vederea garantării transparenței activității judiciare, în condițiile stabilite
de lege.
(2)Biroul este condus de un magistrat
desemnat de președintele instanței sau, după caz, de conducătorul parchetului,
care îndeplinește și rolul de purtător de cuvânt.
Art. 108.- (1)Personalul de specialitate auxiliar este subordonat ierarhic
conducerii instanțelor sau parchetelor unde funcționează.
(2)Repartizarea personalului în cadrul compartimentelor auxiliare
de specialitate se face de președintele instanței sau de procurorul general
ori, după caz, de prim-procurorul parchetului.
(3)La curțile de apel, tribunale, tribunale specializate și
parchetele de pe lângă acestea, compartimentele în care își desfășoară
activitatea personalul auxiliar de specialitate sunt conduse de prim-grefieri,
iar la secțiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la
secțiile Parchetului Național Anticorupție, la judecătorii și parchetele de pe
lângă acestea, de grefieri-șefi.
(4)Personalul de specialitate informatică va
fi subordonat din punct de vedere administrativ președintelui instanței din
care face parte și profesional Direcției de exploatare a tehnologiei
informației din cadrul Ministerului Justiției.
Art. 109.- (1)Grefierii care participă la ședințele de judecată sau la
efectuarea actelor de urmărire penală sunt obligați să efectueze toate
consemnările despre desfășurarea acestora și să îndeplinească orice alte însărcinări
din dispoziția și sub controlul președintelui completului de judecată sau, după
caz, al procurorului.
(2)La ședințele de judecată, grefierii sunt obligați să poarte ținuta vestimentară corespunzătoare instanței unde
funcționează. Ținuta vestimentară se stabilește prin hotărâre
a Guvernului și se asigură în mod gratuit.
Art. 110.- (1)În vederea informatizării activității instanțelor și
parchetelor, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, ministrul
justiției, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție sau, după caz, procurorul general al Parchetului Național
Anticorupție iau măsuri pentru dotarea tehnică corespunzătoare a acestora.
(2)Numărul informaticienilor se stabilește de către președintele instanței sau de către conducătorul parchetului.
TITLUL
VII
Paza instanțelor judecătorești și a parchetelor
și protecția magistraților
Art. 111.- (1)Paza sediilor instanțelor judecătorești și a parchetelor, a
bunurilor și valorilor aparținând acestora, supravegherea accesului și
menținerea ordinii interioare necesare desfășurării normale a activității în
aceste sedii se asigură, în mod gratuit, de către Jandarmeria Română, prin
structurile sale specializate.
(2)Numărul de jandarmi angajați pe bază de contract se stabilește
prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiției și a
ministrului administrației și internelor, precum și a președintelui Înaltei
Curți de Casație și Justiție.
(3)Activitatea personalului prevăzut la alin. (2) este coordonată de președintele
instanței sau de conducătorul parchetului.
Art. 112.- Modul de utilizare a personalului de poliție pentru asigurarea
protecției magistraților se stabilește prin protocol încheiat între Înalta
Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție, Parchetul Național Anticorupție sau, după caz, Ministerul Justiției
și Ministerul Administrației și Internelor.
TITLUL
VIII
Gestiunea economico-financiară și administrativă a
instanțelor și parchetelor
CAPITOLUL I
Organizarea departamentului economico-financiar și
administrativ
Art. 113.- (1)Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta
Curte de Casație și Justiție, Parchetul Național Anticorupție, curțile de apel,
parchetele de pe lângă curțile de apel, tribunalele și parchetele de pe lângă
tribunale au în structură câte un departament economico-financiar și
administrativ, condus de un manager economic.
(2)Managerul economic este subordonat
președintelui instanței sau, după caz, conducătorului parchetului în cadrul
căruia funcționează.
(3)Departamentul economico-financiar și
administrativ din cadrul tribunalelor și parchetelor de pe lângă acestea
asigură activitatea economică, financiară și administrativă și pentru
tribunalele specializate și judecătoriile sau, după caz, pentru parchetele din
circumscripția lor.
Art. 114.- (1)Poate fi numită în funcția de manager economic persoana care a
fost admisă la concursul organizat în acest scop de către:
a)Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru managerul economic
al acestei instanțe;
b)curțile de apel,
pentru managerii economici ai curților de apel și ai tribunalelor;
c)Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru managerul economic al acestui
parchet și pentru managerii economici ai parchetelor de pe lângă curți de apel
și tribunale;
d)Parchetul Național
Anticorupție, pentru managerul economic al acestui parchet.
(2)La concursul prevăzut la alin. (1) se
pot înscrie persoanele care au studii economice superioare, o vechime în
specialitate de minimum 5 ani și care îndeplinesc celelalte condiții prevăzute
de lege pentru funcționarii publici.
(3)Numirea în funcția de manager economic a
persoanelor declarate admise la concursul prevăzut la alin. (1) se face prin ordin al
conducătorului instanței sau, după caz, al conducătorului parchetului care
organizează concursul.
(4)Personalul din cadrul departamentului economico-financiar și
administrativ este încadrat de către președintele Înaltei Curți de Casație și
Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație
și Justiție, procurorul general al Parchetului Național Anticorupție,
președintele curții de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de
pe lângă curtea de apel, pe bază de concurs sau probă practică.
(5)Concursul prevăzut la alin. (1) și (4) se organizează potrivit unui regulament aprobat de
președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, de ministrul justiției, de
procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție sau, după caz, de procurorul general al Parchetului Național
Anticorupție.
Art. 115.-
Managerul economic are următoarele atribuții principale:
a)conduce
departamentul economico-financiar și administrativ al instanței sau parchetului
în cadrul căruia funcționează;
b)răspunde pentru gestiunea
economico-financiară a instanțelor sau parchetelor fără personalitate juridică
din circumscripția instanței sau a parchetului în cadrul căruia funcționează;
c)îndeplinește, pe
baza delegării primite din partea ordonatorilor de credite, toate atribuțiile
acestora prevăzute de lege;
d)răspunde de
utilizarea creditelor bugetare și realizarea veniturilor, de folosirea cu
eficiență a sumelor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale
de stat sau bugetele fondurilor speciale, de integritatea bunurilor
încredințate instanței sau parchetului, de organizarea și ținerea la zi a
contabilității și prezentarea la termen a situațiilor financiare asupra
situației patrimoniului aflat în administrare și a execuției bugetare;
e)coordonează activitatea
de administrare a sediilor instanțelor și parchetelor și ia măsuri pentru
asigurarea condițiilor materiale în vederea desfășurării corespunzătoare a
activității instanțelor și parchetelor;
f)ia măsuri pentru
elaborarea și fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrările de reparații
curente și capitale ale sediilor și obiectivelor de investiții, urmărește și
răspunde de realizarea acestora;
g)organizează ținerea
evidenței tuturor imobilelor din proprietatea sau administrarea instanțelor
ori, după caz, a parchetelor, precum și a celorlalte bunuri aflate în
patrimoniul acestora.
Art. 116.-
Managerii economici, informaticienii și personalul de specialitate din
activitatea financiar-contabilă și din birourile locale pentru expertize judiciare
tehnice și contabile au calitatea de funcționari publici, având drepturile și
obligațiile prevăzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul
funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 117.-
Președinții instanțelor și conducătorii parchetelor pot delega calitatea de
ordonator de credite managerilor economici.
CAPITOLUL II
Bugetele instanțelor și parchetelor
Art. 118.- (1)Activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la
bugetul de stat.
(2)Bugetul curților de apel, al tribunalelor, al tribunalelor
specializate și al judecătoriilor este gestionat de
Ministerul Justiției, ministrul justiției având calitatea de ordonator
principal de credite.
(3)Bugetul pentru parchetele de pe lângă curțile de apel,
tribunale, tribunale specializate și judecătorii este
gestionat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Art. 119.- (1)Curțile de apel și parchetele de pe lângă curțile de apel elaborează
proiectele de buget anual pentru instanțele sau, după caz, parchetele din
circumscripțiile lor.
(2)Proiectele de buget elaborate potrivit alin. (1) se transmit Ministerului Justiției sau, după caz,
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
(3)Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție și Parchetul Național Anticorupție își elaborează propriile
proiecte de buget anual. În bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție sunt cuprinse și bugetele parchetelor de pe lângă celelalte instanțe
judecătorești.
(4)Proiectele de bugete elaborate potrivit alin. (1) și (3) se supun avizului conform al Consiliului Superior al
Magistraturii.
(5)Bugetul Înaltei Curți de Casație și Justiție
se aprobă de adunarea generală a judecătorilor acestei curți, cu avizul
consultativ al Ministerului Finanțelor Publice.
Art. 120.- (1)Fiecare instanță și fiecare parchet se încadrează cu numărul
necesar de judecători sau, după caz, de procurori, precum și cu numărul necesar
de personal auxiliar de specialitate și personal al departamentului
economico-financiar și administrativ.
(2)Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și
președinții curților de apel, împreună cu ministrul justiției, procurorul general
al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz,
procurorul general al Parchetului Național Anticorupție analizează anual
volumul de activitate al instanțelor și parchetelor și, în funcție de
rezultatele analizei, iau măsuri pentru suplimentarea sau reducerea numărului
de posturi, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 121.- (1)Numărul maxim de posturi pentru instanțe și parchete se
stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiției, cu
avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
(2)Pentru Înalta Curte de Casație și Justiție, numărul maxim de
posturi se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului
justiției și a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu avizul
Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 122.-
Statele de funcții și de personal pentru curțile de apel, tribunale, tribunale
specializate, judecătorii și parchete se aprobă cu avizul conform al
Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justiției.
TITLUL
IX
Dispoziții tranzitorii și finale
Art. 123.-
Instanțele și parchetele militare sunt organizate și funcționează potrivit
legii.
Art. 124.- Pe
lângă instanțele judecătorești funcționează, în condițiile legii, următoarele
structuri:
a)serviciile de reintegrare socială și supraveghere;
b)oficiile registrului
comerțului;
c)alte structuri
înființate prin lege specială.
Art. 125.- (1)Statul este obligat să asigure sediile și celelalte mijloace
materiale și financiare necesare pentru buna funcționare a activității
instanțelor și parchetelor.
(2)Guvernul, Consiliul General al Municipiului București,
consiliile județene și consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, pun la
dispoziția Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Ministerului Justiției, a
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a Parchetului
Național Anticorupție sediile necesare bunei funcționări a instanțelor
judecătorești și a parchetelor.
Art. 126.- (1)Prin Regulamentul de ordine interioară a instanțelor
judecătorești se stabilesc:
a)organizarea administrativă a curților de apel, a tribunalelor,
a tribunalelor specializate și a judecătoriilor;
b)modul și criteriile
de repartizare a cauzelor pe complete de judecată;
c)atribuțiile
președinților, vicepreședinților, judecătorilor inspectori, președinților de
secții, ale judecătorilor și ale celorlalte categorii de personal;
d)organizarea și modul de desfășurare a activității colegiilor de
conducere ale instanțelor judecătorești și a adunărilor generale ale
judecătorilor;
e)vacanța
judecătorească;
f)modul de organizare,
funcționarea și atribuțiile compartimentelor auxiliare de specialitate;
g)modul de organizare,
funcționarea și atribuțiile departamentului economico-financiar și
administrativ.
(2)Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești
se elaborează de Consiliul Superior al Magistraturii și de Ministerul Justiției
și se aprobă prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, care se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 127.- (1)Prin Regulamentul de ordine interioară a parchetelor se
stabilesc:
a)organizarea administrativă a Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casație și Justiție, a Parchetului Național Anticorupție, a
parchetelor de pe lângă curțile de apel, tribunale, tribunale pentru minori și
familie și judecătorii;
b)atribuțiile
procurorilor generali, prim-procurorilor și ale adjuncților acestora, ale
procurorilor inspectori, ale procurorilor șefi și ale procurorilor, precum și
ale celorlalte categorii de personal;
c)organizarea și modul
de desfășurare a activității colegiilor de conducere ale parchetelor și a
adunărilor generale ale procurorilor;
d)ierarhia funcțiilor administrative din cadrul Ministerului
Public;
e)modul de organizare,
funcționarea și atribuțiile compartimentelor auxiliare de specialitate ale
parchetelor;
f)modul de organizare,
funcționarea și atribuțiile departamentului economico-financiar și
administrativ din cadrul parchetelor.
(2)Regulamentul de ordine interioară a parchetelor se aprobă, cu
avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al
ministrului justiției, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Art. 128.- Statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor
judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea se reglementează prin lege
specială, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Art. 129.-
Referirile la Curtea Supremă de Justiție cuprinse în actele normative în
vigoare se consideră a fi făcute la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Art. 130.- (1)Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data
publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2)Tribunalele specializate vor începe să
funcționeze cel mai târziu la data de 1 ianuarie 2008. Datele la care vor
începe să funcționeze tribunalele specializate se
stabilesc, în mod eșalonat, prin ordin al ministrului justiției.
(3)Tribunalele pentru minori și familie, care
se vor înființa până la 1 ianuarie 2008, vor judeca numai cauzele prevăzute la
art. 41 și art.
42 care sunt în competența de primă instanță a tribunalului.
(4)Până la înființarea tribunalelor
specializate în toate județele și în municipiul București, în cadrul
tribunalelor de drept comun vor funcționa secții sau complete specializate.
(5)Dispozițiile prezentei legi privind
managerii economici ai instanțelor și ai parchetelor, precum și cele
referitoare la colegialitatea completelor pentru judecarea în primă instanță a
cauzelor se aplică începând cu 1 ianuarie 2005.
Art. 131.- (1)Dispozițiile art. 56 alin. (1) privind repartizarea cauzelor în sistem informatizat se
aplică treptat, acțiunea încheindu-se până în anul 2007.
(2)Până în anul 2007 repartizarea cauzelor la instanțele care nu
dispun de sistem informatizat se face în mod aleatoriu, în condițiile stabilite
prin Regulamentul de ordine interioară a instanțelor
judecătorești.
Art. 132.- În
termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi, se vor adopta
regulamentele prevăzute de prezenta lege, care se publică în Monitorul Oficial
al României, Partea I, și vor intra în vigoare la data intrării în vigoare a
dispozițiilor prezentei legi.
Art. 133.- (1)Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă:
a)dispozițiile art. 1-5, art. 7-11, art. 17-26, art. 27-35, art. 44-54, art. 56 și art. 57 din Legea Curții Supreme de Justiție nr. 56/1993 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
56 din 8 februarie 1999, cu modificările și completările ulterioare;
b)dispozițiile art. 1, art. 2 alin. 1, 3 și (4), art. 4-9, art. 10-16, art. 17 alin. 11-13 și alin. 3-5,
art. 18-25, art. 26-41, art.
691-695, art. 70-85,
art. 132, art. 133 alin.
1 și 3, art. 134 și art.
136-160 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu
modificările și completările ulterioare.
(2)Dispozițiile art. 17 alin. 1 și 2 din Legea nr. 92/1992, republicată, referitoare la compunerea completelor de judecată și dispozițiile art. 133 alin. 2 și ale art. 135 din Legea nr. 92/1992, republicată, referitoare la directorii economici, se abrogă la data de 1 ianuarie 2005.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul
României, în condițiile art. 77 alin. (2) și cu respectarea
prevederilor art. 75 și ale art.76 alin. (1) din Constituția
României, republicată.
PREȘEDINTELE
CAMEREI DEPUTAȚILOR PREȘEDINTELE
SENATULUI
VALER DORNEANU
NICOLAE VĂCĂROIU
A.JUDECĂTORIILE, PARCHETELE ȘI LOCALITĂȚILE DE REȘEDINȚĂ ALE
ACESTORA
B.TRIBUNALELE, PARCHETELE DE PE LÂNGĂ TRIBUNALE ȘI
LOCALITĂȚILE DE REȘEDINȚĂ